Gest impresionant al unor ambulanţieri italieni. I-au îndeplinit ultima dorinţă unei românce: „Vreau să mor acasă la mine”

Femeia în vârstă de 69 de ani era bolnavă grav şi mai avea doar câteva zile de trăit. Cea mai mare dorinţă a acesteia era să moară acasă, în Oneşti, alături de familia sa. Din păcate, însă, femeia nu putea fi transportată cu avionul.

În secția de spital în care era internată, infirmiera șefă, Adele Carli Ballola, știe ce înseamnă suferința şi a făcut tot posibilul să-i îndeplinească ultima dorinţă româncei.  Aceasta a căutat ajutor la Asociaţia de voluntariat Misericordia din Empoli, care, a pus la dispoziție o ambulanţă. După 25 de ore de călătorie, românca a ajuns la Oneşti şi şi-a putut vedea pentru ultima dată familia. La scurt timp aceasta a murit.

Colegii infirmierei de la spitalul Empoli au publicat o scrisoare de mulțumire către asistentă și voluntari, pentru gestul lor de o mare generozitate, scrie gazetaromaneasca.ro.

„Am vrea să vă spunem o poveste în care nu este vorba despre malpraxis, ci despre o sănătate făcută din solidaritate și împărtășire, o poveste care vorbește despre solidaritatea silențioasă, fără zgomot, care trece aproape neobservată pentru cei care sunt prea ocupați în evenimente de zi cu zi.

Alte articole

Ofertă de nerefuzat pentru româncele care vor să se angajeze pe acest post. Salarii de 1.500 de euro pe lună 

Cod Rutier. Cască şi asigurare, obligatorii pentru mersul pe trotinetă

O infirmieră, asistentă medicală șefă a secției medicale de la spitalul San Giuseppe din Empoli numită Adele, a făcut un gest care ne-a dat nouă, infirmieri și operatori medicali sentimentul profund al profesiei noastre. Această dulce, delicată și extraordinară infirmieră a decis să realizeze visul unei bolnave care a vrut să-și petreacă ultimele momente ale vieții sale nu într-un pat de spital, la mii de kilometri depărtare de cei dragi, ci acasă la ea, aproape de familia sa.

Așa că, în liniștea și întunericul nopții, împreună cu doi tineri salvatori de la Misericordia din Empoli și fiica bolnavei, au însoțit-o acasă, în România. O călătorie istovitoare, care a durat mai mult de douăzeci și patru de ore. Dar cine dintre noi nu ar vrea să sărute și să-și vadă țara lui și pe cei dragi reuniți, cel puțin pentru ultima dată, înainte de a pleca pe altă lume?

Ei bine, Adele a reușit, lăsând cuvintele, discursurile, birocrația să cadă și să cedeze locul inimii, limba universală. Gestul său ne face mândri să fim infirmieri și ne dă speranță. Mulțumiri Adele și mulțumim tinerilor salvatori de la Misericordia din Empoli care au însoțit-o cu ambulanța”.