Gheorghe Mărmureanu, anunţ important privind cutremurul care prevesteşte să măture Bucureştiul

Seismul de săptămâna trecută a băgat iar spaima în români. Iniţial, a fost estimată o magnitudine de 6 pe Richter, apoi a fost „degradat” la 5,6, iar acum se menţionează doar 5,3. Specialiştii spun, însă, că avem de-a face cu o ciudăţenie. Cutremurul s-a simţit cu o intensitate de la IV la VI, pe scara Mercalli, adică de la moderat la puternic, şi a avut o răspândire puţin obişnuită. S-a simţit de la Iaşi şi Bacău până-n Bucureşti, Craiova şi Giurgiu. Interesant este că a fost simţit şi la Chişinău (Republica Moldova) şi în Odessa (Ucraina), dar şi la vecini – la Sofia şi Varna (Bulgaria), la Niš (Serbia) şi la Skopje (Macedonia).

Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), susţine că următorul cutremur care va lovi România va fi devastator.

„Pentru Vrancea pana la 7 nu e o problema. Ca sa cada blocurile in Bucureşti trebuie să aibă peste 7.1, 7.2. Cel din 77 a fost pe Richter 7.2 si ati vazut, au fost lucruri in dezavantajul unor locuinte mai vechi. Aceste cutremure ne-au zgaltait putin… Un cutremur puternic nu poate fi acum pentru ca zona Vrancea nu este incarcată pentru asemenea si nici nu e incarcat pe directie. Nimeni nu poate face predictii în lumea asta”, a spus Gheorghe Mărmureanu la România TV.

Cu toate astea, cercetărul spune că potrivit datelor istorice urmează un cutremur puternic.

Alte articole

Cutremur cu magnitudine 5.2 în California la o adâncime de nici 15 km

Cutremur în România, s-a zguduit Vrancea luni seară

„Discut pe datele istorice… avem date de peste 700 de ani. În 1701 a fost un cutremur extrem de adanc in Constantinopol.. În 1738, sunt 37 de ani, a cutremur de tip 4 martie, manastirea lui Stefan cel Mare a fost afectată puternic, Cetate Neamtului… În secvente istorice ar trebui sa fie unul de mare adancime, ori tipul 1802, ori tipul 1940. Din punctul meu de vedere, cred ca tipul 1940, care va fi foarte adanc, dar nu stim ce magnitudine va avea si cand, dar aici sunt discuţii de 60 si ceva de ani sau de 100 si ceva de ani. Cutremurele nu pot fi prezise pentru ca sunt 15 mari zone tectonice care se influenteaza reciproc”, a mai spus Mărmureanu.

Pe harta seismică a Capitalei au fost detectate 14 zone distincte. Cele care au o acceleraţie majoră sunt Dămăroaia, zona Casa Presei Libere, Băneasa şi Otopeni. În cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, se estimează o acceleraţie maximă în aceste zone de 300 centimetri pe secundă la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 secunde şi 0,83 secunde. În Pantelimon, acceleraţia maximă ar fi tot de 300 de centimetri pe secundă la pătrat, dar perioada de vibraţie este mai mare, de 1,56 secunde.

Centrul Bucureştiului, zonele 1 Mai – Titulescu şi Tei – Floreasca sunt supuse unei acceleraţii maxime de până la 240 centimetri pe secundă la pătrat, iar Balta Albă–Titan, până la 250 centimetri pe secundă la pătrat. Terenul de sub Casa Poporului, din cartierele Cotroceni, Militari şi Drumul Taberei se accelerează în caz de cutremur cu 280 centimetri pe secundă la pătrat.

Cartierele în care acceleraţia în cazul unui cutremur de 7,5 pe scara Richter este minimă – de 200 de centimetri pe secundă la pătrat – sunt Vitan, Berceni şi Republica.

Ministrul Dezvoltarii, Vasile Dancu, a facut joi inventarul cladirilor subrede, reconsilidate si a ajuns la o concluzie sumbra: au fost întărite doar 26 de imobile dintr-un număr de 600. O cladire de pe Strada Garii de Nord din Capitala are 350 de apartamente si este cea mai populata cladire de pe lista autoritatilor, incadrata in clasa I risc seismic. Aici locuiesc numai putin de 700 de persoane si nu poate fi reabilitata pentru ca nu toate semneaza ca sunt de acord cu asta.

Intre timp increderea romanilor in autoritati cand vine vorba de un cutremur este la pamant. Intr-un studiu IRES, 77% dintre cei chestionati spun ca nu au incredere ca ar fi protejati de autoritati in caz de cutremur.

Potrivit unui alt studiu facut in proiectul finantat cu bani europeni, Ro Risk, doar unul din trei romani care traieste in zone de risc la curtremur ar fi demonstrat ca sta bine la pregatirea teoretica si ca stie ce sa faca in caz de cutremur.

Ca şi în cazul Bucureştiului, şi seismicitatea României este repartizata pe mai multe zone epicentrale: Vrancea, Fagaras – Campulung, Banat, Crisana, Maramures si Dobrogea. La acestea se adauga zone epicentrale cu importanta locala in regiunea Jibou si Tarnavelor in Transilvania, nordul si vestul Olteniei, nordul Moldovei si Campia Romana.

Dintre aceste arii epicentrale, zona seismica Vrancea este cea mai importanta, prin energia cutremurelor produse, extinderea ariei lor de macroseismicitate si caracterul persistent si concentrat al epicentrelor.

Citeşte si: Gabriela Firea îi îndeamnă pe cei care stau în clădiri cu risc seismic ridicat să accepte locuinţele Primăriei

Citeşte şi: Gheorghe Mărmureanu are un venit lunar de aproape 17.000 lei

Pe 10 noiembrie 1940, ora 3:39 dimineaţa, la Panciu, în zona Vrancea s-a produs un seism de magnitudine 7,4, la o adâncime de 133 km. A fost simţit până la Kiev şi Moscova în est şi până la Cracovia (Polonia) în vest. Efectele au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei şi în Muntenia. S-au înregistrat 1.600 de morţi şi 12.100 de răniţi.

Urmarește RomaniaTV.net și pe