Azi mi-ar plăcea să vă privesc în ochi, vorbindu-vă, căci așa s-ar cuveni să facem, dacă am fi față în față. Vreau să știți că eu sunt atentă la vorba fiecăruia dintre dumneavoastră.
De ce spun asta? Pentru că regulile de bună conduită, în timpul unei conversații, sunt clare. Politicos este să-ți privești interlocutorul în ochi.
Citeşte şi Ghidul bunelor maniere: Cum şi când strângem mâna
Nu sfredelindu-l cu privirea, ca să-i afli gândul până în găoacea lui, nu încercând să afli astfel răspuns la întrebarea „oare ce crede celălalt?”. Nu. Asta îți va spune el, dacă și când va fi timpul. Tu privește-l în ochi ca să-l asiguri de sinceritatea vorbelor tale.
La țară, se zice că acela care-și ferește privirea… te minte. E chestie de… psihologie.
Dar tot la țară, mai demult, existau și cutume care spuneau că nu e bine să te uiți în ochii omului cu care vorbești. Când și de ce?
Citeşte mai mult pe antenasatelor.ro