Nu toţi oamenii mari ştiu să le explice copiilor ce înseamnă a pierde ceva sau, mai ales, pe cineva. ROMÂNIATV.NET vă propune un ghid privind felul în care copiii pot fi făcuţi să înţeleagă şi să accepte mai uşor dispariţia cuiva drag.
Cei mici nu au nici experienţa, nici capacitatea cognitivă de a face faţă unor astfel de situaţii, iar rolul adultului este să îi pregătească şi să îi susţină. În majoritatea cazurilor părinţii, din instinctul de a proteja copiii, sunt tentaţi să creeze adevărate scenarii despre care ei cred că vor face despărţirea mai uşor de suportat. Psihologii arată, însă, că dezvăluirea situaţiei reale este mai benefică decât amânarea momentului, iar un studiu realizat de Slavin, Rosenheim şi Reicher arată chiar că o mare parte dintre copiii care trec prin experienţe negative sunt mai cooperanţi în înţelegerea veştilor rele mai târziu.
Evident, adulţii trebuie să fie foarte atenţi cum expun problema, astfel încât să nu creeze o stare de confuzie. Părintele hotărăşte cum filtrează informaţiile pe care le transmite celui mic despre dispariţia cuiva drag şi despre noţiunea de moarte.
„Amânarea momentului adevărului nu este atât de benefică precum dezvăluirea situaţiei reale, pentru că oricum un copil poate auzi o discuţie sau poate capta stările celor din jur, stări care îi vor crea confuzie în condiţiile în care el nu ştie ce se întâmplă„, spune psihologul Alina Plăişeanu.
CITEŞTE ŞI: Cum îţi ajuţi copilul să treacă mai uşor printr-un divorţ
Pe de altă parte, părinţii sunt de cele mai multe ori tentaţi să-i ţină pe copii cât mai departe de funeralii, pe motiv că sunt prea mici să asiste la un astfel de eveniment. O asemenea decizie i-ar putea face, însă, pe copii să se simtă daţi la o parte, să înţeleagă mai greu ceea ce se întâmplă în jurul lor sau chiar să se creadă că sunt învinovăţiţi de ceva (copiii au de multe ori tendinţa să creadă că totul se învârte în jurul lor).
„Dacă este inclus în întregul proces, copilul va suporta schimbarea mai uşor. Suportul şi empatia pe care părintele le arată în acest caz contează foarte mult pentru copil„, explică specialistul.
În cazul unei dispariţii aşteptate, copilul poate fi pregătit din timp şi obişnuit cu ideea. Şi în acest caz este important să-i explici situaţia pe limba lui. Ca de fiecare dată, la copii pot funcţiona foarte bine poveştile asemănătoare cu realitatea, care pe cei mici îi ajută să asimileze date şi informaţii noi.
„Ataşamentul copilului de părinte este o componentă importantă în înţelegerea unei situaţii; cel mic trebuie să simtă că poate conta pe prezenţa şi sprijinul emoţional al adultului„, explică psihologul Alina Plăişeanu.
Dispariţiile neaşteptate, pe de altă parte, cad de multe ori ca un trăznet şi asupra adulţilor, iar pe copii îi pot afecta foarte serios. Tocmai de aceea este important ca părintele să îi comunice celui mic situaţia abia atunci când el însuşi şi-a limpezit gândurile. „Pierderea neaşteptată generează o anxietate şi pentru adulţi. De aceea, părintele trebuie să-i spună copilului vestea proastă abia după ce gestionează propriile sentimente. Evident, copilul nu trebuie să afle toate detaliile, dar este important să nu-i minţim pe cei mici, ci doar să filtrăm cu atenţie informaţiile pe care i le oferim”, arată specialistul, explicând că astfel micuţul se va simţi integrat şi nu dat la o parte.
CITEŞTE ŞI: Ghid pentru părinţi. Minte? E timid sau agresiv? Cum gestionezi problemele de comportament la copii
Copilul mic nu percepe moartea decât ca pe opusul vieţii şi atunci cu siguranţă va pune o mulţime de întrebări care pot părea sâcâitoare, dar care pentru el sunt importante. Este important ca părintele să caute răbdarea necesară să-i răspundă, chiar dacă îi vine greu să o facă. Iar atunci răspunsurile trebuie să fie cât mai simple şi cât mai clare, fără metafore precum „doarme”, „se odihneşte” sau „a plecat”, care l-ar putea face ulterior să asocieze mersul la culcare cu ceva rău sau plecarea cuiva ca o moarte.
Pentru a-l ajuta pe cel mic să înţeleagă ce înseamnă să mori, poţi apela totuşi la comparaţii care lui îi sunt familiare. Spre exemplu, aşa cum îi explici că o jucărie s-a stricat si nu mai poate fi folosită, poţi să-i explici şi că de acum înainte căţelul alături de care a crescut nu va mai lătra, nu va mai alerga, sau că pur şi simplu corpul bunicului care a murit nu va mai funcţiona.
Un alt aspect important este să-i explici copilului, pe limba lui, că moartea este ceva definitiv. Nu-i spune „l-am pierdut” sau „a plecat”, pentru că astfel de sintagme îl vor face să creadă că lucrurile sunt reversibile, iar când va constata, la un moment dat, că nu este adevărat, va fi dezamăgit şi chiar l-ar putea învinovăţi pe părinte pentru că l-a minţit.