Gilda Lazăr: Producătorii de ţigări au demarat retragerea a milioane de pachete de pe piaţă

„În România, deși sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la buget, Guvernul anterior a lăsat o întreagă industrie la mâna activiștilor antitutun și a unui expert cât se poate de părtinitor din Ministerul Sănătății, mânați cu toții de ideologia Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Aceștia au urmat o agenda paralelă, întârziind transpunerea Directivei europene a tutunului. Din această cauză, comercianții au avut la dispoziție numai șase luni, în loc de un an, pentru lichidarea stocurilor de produse anterioare, iar milioane de pachete au devenit neconforme prin efectul unei legi întârziate și nu pentru că produsele ar fi improprii pentru consum. Circa 70.000 de comercianți au achiziționat produse pe care nu le mai pot vinde, fiind pasibili de amenzi de până la 100.000 lei. În prezent, producătorii au demarat retragerea produselor, în vederea distrugerii, iar pentru produsele distruse vor trebui recuperate de la buget accizele plătite’, se arată în document.

Ea a amintit că presa a preluat de curând un studiu potrivit căruia încheierea Convenției Cadru, în vigoare din 2005, a contribuit la reducerea ratei fumatului cu 2,5% la nivel global, în 10 ani.

‘Aceasta scădere este, însă, echivalentă cu reducerea consumului în mod natural, indiferent de recomandările Convenției. Dar fondurile uriașe alocate campaniilor antifumat și politicii de promovare a propunerilor extreme, ca instrument de propagandă și PR, fără a aduce vreun beneficiu sănătății publice, trebuie justificate într-un fel. Așa se face că, deși oamenii mor de subnutriție, de tuberculoză sau în urma contactării unor infecții intraspitalicești, prioritatea numărul unu a OMS e combaterea  fumatului și demonizarea industriei tutunului. După cum poate observa orice om lucid, neintimidat de statistici la comandă, desfășurăm o activitate legală și plătim taxe într-un mediu dominat de activism ipocrit. Însă lumea a început să se întrebe deja cât de etică este influențarea politicii OMS de către finanțatori ca Bill Gates sau Michael Bloomberg, proaspăt desemnat ambasador OMS, om de afaceri care își optimizează veniturile fiscale, plătind mai puține taxe guvernului SUA, prin fundația cu același nume, finanțând ONG-uri și programe antitutun în țările din lumea a treia sau în țările mai sărace, inclusiv România și Moldova’, a mai arătat Lazăr.

Conform JTI, Organizația Mondială a Săntății a creat o cultură a cenzurii și a excluderii.

Alte articole

Politico: Şi în Italia se analizează o posibilă ieșire din OMS, după decizia SUA

10 sfaturi ale OMS pentru o viață sănătoasă în 2025

‘În cadrul ultimei conferințe OMS a Părților din Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT), dezbaterile ‘deschise’ au avut loc în spatele ușilor închise, fără jurnaliști și fără public. Această abordare contravine flagrant principiilor fundamentale ale Națiunilor Unite, din care OMS face parte. Orice persoană sau organizație care se consultă cu oricine din sectorul tutunului, inclusiv reprezentanții guvernului și experții acreditați în domeniu, se află în vizorul OMS. Mai mult, OMS pune presiune și pe alte organizații, în special Agenții ale Națiunilor Unite, solicitându-le să adopte aceeași abordare dogmatică. În consecință, nu este o surpriză că cei trei candidați la conducerea OMS au avut ca temă principală a campaniilor lor transparența. Ne așteptăm ca noul Director general să pună capăt acestei culturi a secretomaniei’, se mai spune în document.

În mod regretabil, informează JTI, conducerea OMS s-a rupt de realitățile lumii înconjurătoare și a făcut din lupta împotriva fumatului, dar mai ales împotriva industriei tutunului, cel mai important scop al activităților sale.

‘Intimidând cultivatorii de tutun și guvernele, astfel încât să-i fie urmate orbește tacticile de excludere, OMS a periclitat multe programe, care îndeplinesc Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, menite să îmbunătățească viața cultivatorilor din țările sărace. Este esențial ca noua conducere a OMS să recunoască experiența valoroasă, resursele și rigurozitatea pe care companiile legale pot și ar trebui să le pună la dispoziția comunităților în mijlocul cărora își desfășoară activitatea’, menționează sursa citată.