Un interviu cu Ioan Giovanni Becali, cel mai important agent de jucători de după 1990, deschide ”uși” către subiecte diferite, o efervescență de amintiri și de trăiri spectaculoase pe care acesta le pigmentează, de fiecare dată, cu replici spumoase și cu mărturisiri neașteptate.
Majoritatea românilor ştiu că Becali a făcut bani din transferurile fotbaliştilor, însă fostul impresar a povestit în mai multe rânduri că după ce a fugit din România a făcut avere în Germania şi în Franţa. Iar din transferuri şi-a îmbunătăţit situaţia financiară.
Lui Giovanni Becali îi place să fie înconjurat cu multa atenţie, iar pentru asta, toată viaţa a plătit generos. La ospătari, la bucătari, pentru parcare etc.
Giovanni Becali s-a îmbogăţit ca să-i facă în ambiţie tatălui lui Gigi: „Când o să mă întorc, o să vă dărâm coşmeliile, iar maşina mea nu o să încapă pe porţi”
În podcastul lui Viorel Grigoroiu, Tare de tot, Becali nu s-a ferit să povestească şi că ţinea „de şase” la alba-neagra unor „şmecheraşi din Vâlcea”.
Giovanni povesteşte că a preferat să rămână fără bani de taxi, dar tot a dat şpagă generoasă. „La mine nu există parcare, poate să dea 1.000 de legi… Dacă sunt la 50 de metri, 100 de metri de un hotel, şi sunt hoteluri, slavă, Domnului!, mă duc la hotel în faţă. Pentru că sunt crescut aşa! Sunt crescut de mic cu şpaga asta. A ospătarilor, până şi la bucătari. Eu mă duc la restaurante frumoase şi vine bucătarul ‘Oh, signor Giovanni. Che mangia oggi? …’ Şi la sfârşit ‘ia o şpagă şi dă-i-o ospătarului că pasta a fost superbă’.
VIDEO Giovanni Becali vorbeşte limba păsărească: „Eu cu prietenii mei am inventat-o”
Aşa am fost crescut de la 17, 18, 19 ani. E greu să te schimbi. N-am avut niciodată nevoie de rezervări, în afară de Londra. În Italia, în Franţa, în Spania, e mai uşor. Că şi ei sunt cam ca noi. Bine că am fetele acolo (n.r. la Londra), ‘tati, rezervăm noi, nu e o problemă’.
Eu de multe ori nu mai aveam bani, bani de taxi, dar eu şpaga la ospătar o dădeam. O luam pe jos pe Bulevardul Sevastopol (n.r. la Paris) şi apoi până la Gară„, a povestit, foarte mulţumit de sine, Becali.
„Aveam bani. Dar mai jucam un black jack, mai jucam o ruletă şi se duceau banii. De multe ori, ce făceam ziua pierdeam seara. Dimineaţa o luam de la început. Luam cu împrumut ca să am capital, că nu poţi să mergi cu buzunarele goale pe stradă.
Am jucat multe jocuri. De la 12 ani, 13 ani. Barbut, table, rummy, tabinet, poker, toate. Toate! Alba-neagra… Am mai ţinut şi eu de şase la alba-neagra. Ţineam la nişte şmecheraşi din Vâlcea, în Paris, la Frankfurt. Unii foarte şmecheriţi şi la clonarea cărţilor de credit.
EXCLUSIV Gigi Becali, experienţă tulburătoare la Muntele Athos: „Unui părinte de 97 de ani îi săpaseră groapa. Când m-a văzut, m-a strigat: ‘Gheorghiţă, Gheorghiţă’. Înviase”
Văd un japonez, mă duc şi eu acolo şi mă uit, niciun poliţist … Pun piciorul pe capac şi scot 100 de mărci din buzunar. Şi ăla, tovarăşul meu, îmi zice ‘nu, 200 de mărci’. Şi îl întreb pe japonez? ‘Vrei? Tu o sută, eu o sută’. ‘Da, da!’. Trei mii şi ceva a pierdut japonezul! Eu am mai pus o sută şi m-am lăsat.
Am luat şi parte apoi la ce au mai câştigat ei, stai liniştit. Eram mai la început„, a povestit, printre multe altele, Giovanni Becali la podcastul „Tare de Tot”, realizat de Viorel Grigoroiu.