„Concluziile acestui raport le anticipam într-o foarte mare măsură. Este un raport care nu poate fi tratat deloc în cheie optimistă, așa cum o face ministrul Justiției și așa cum o fac reprezentanții majorității PSD-ALDE. (…) Vorbim de un raport care arată nu doar faptul că avem în continuare o problemă, dar nu cred că este un capăt de țară în ceea ce privește recomandările punctuale, ele pot fi remediate în timp prin colaborare, prin transparență în dezbateri, printr-o colaborare loială între puterile statului, însă castana fierbinte din aceste concluzii, castana pe care nu o arată Comisia Europeană, este legată de independența sistemului judiciar pe care pune accent, este obiectivul numărul unu de referință în această evaluare raportat la modificările legilor Justiției. Altfel, mi se pare hazardat, așa cum au afirmat diverși factori de decizie din statul român, că raportul MCV va deveni istorie începând cu anul 2018-2019. Nu cred că va deveni istorie acest raport”, a declarat Gorghiu, miercuri, pentru AGERPRES.
Ea menționează că CE atrage atenția că, în ciuda angajamentelor asumate de Guvern de a finaliza MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea acestor recomandări din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică.
„Practic, Comisia spune că în nouă luni de zile cât s-au scurs de la ultimul raport până astăzi în România s-au succedat două guverne cu tensiuni crescute între puterile statului — Parlament, Guvern și sistem judiciar — acest lucru îngreunând progresele în MCV. Ca atare, pune accentul pe faptul că instabilitatea politică și tensiunile între puterile statului au afectat progresul din sistemul judiciar”, afirmă Gorghiu.
Ea arată că în raport se menționează faptul că 2017 a fost un an zguduit de tema justiției sau de încercările de modificare la subiecte care țin de justiție, reamintind OUG 13 și tema grațierii.
„Controversa este cea legată de propunerile de revizuire a legilor Justiției, care, menționează Comisia Europeană, au avut aviz negativ de două ori din partea CSM, care impactează direct asupra independenței sistemului judiciar și legi care, din păcate, nu sunt la standardele pe care Comisia Europeană și le dorește. Motiv pentru care, într-un limbaj diplomatic și birocratic european, ni se sugerează ceea ce i s-a sugerat și ministrului Justiției acum o săptămână de către domnul Timmermans, să avem un aviz al Comisiei de la Veneția și să se țină cont de acest aviz ca o condiție, repet și citez din textul raportului, ca o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformei, fiind un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin MCV”, a precizat senatorul liberal.
Comisia Europeană a publicat miercuri cel mai recent raport al său referitor la etapele parcurse de România pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției, în contextul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă al executivului comunitar.
Raportul publicat miercuri se referă la perioada care a trecut din ianuarie 2017 și analizează în mod concret progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisia Europeană în raportul său din ianuarie acest an din cadrul MCV.
„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privința altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare și să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.