Grecia a intrat în default selectiv. Ce înseamnă şi cum sunt loviţi elenii

Defaultul selectiv este treapta de dinainte de calificativul default (incapacitate de plată), cel mai prost al scalei de măsurare a ratingului suveran.

Decizia S&P vine ca urmare a schimbului de obligaţiuni propus de Grecia investitorilor privaţi, care nu a fost în totalitate voluntar, şi pentru care s-a apleat la instituirea retroactivă a clauzelor colective de acţiune – cu alte cuvinte, cei care nu au convenit să schimbe de bună voie obligaţiunile greceşti deţinute cu unele noi, operaţiune ce implica o pierdere de peste 70%, au fost siliţi prin schimbarea retroactivă a legislaţiei.

Defaultul selectiv apare atunci când o entitate, fie ea ţară sau companie, alege să îşi onoreze doar o parte dintre obligaţiile către creditori. De altfel, agenţia spune că va acorda ratingul D (default) pentru emisiunile de obligaţiuni care au fost afectate de introducerea retroactivă a clauzelor colective de acţiune.

În cazul în care un număr suficient de mare de investitori nu vor accepta schimbul de obligaţiuni, atunci Grecia va fi retrogradată cu totul în categoria default.

Alte articole

O nouă insulă, vecină cu Santorini, plasată în stare de urgenţă de către autorităţile greceşti

Zona lovită de nouă cutremure mari într-o oră jumătate

De aici încep marile probleme pentru Grecia, mai ales pentru băncile sale, care au o prezenţă importantă şi în România. Băncile greceşti nu mai au de multă vreme acces la finanţarea de pe pieţele europene, nimeni nu mai doreşte să le împrumute şi, mai rău, populaţia şi firmele îşi retrag depozitele într-un ritm foarte puternic în ultimii doi ani. Aşa că băncile apelează în totalitate la finanţarea ieftină a Băncii Centrale Europene, care dă lichiditate în schimbul colateralului constituit de obligaţiunile de stat greceşti. Deşi a relaxat foarte mult standardele în ultimii ani, BCE nu poate să accepte, în condiţiile actuale, obligaţiune cotate cu default, ceea ce înseamnă că nu poate să ofere finanţare băncilor greceşti, care ar trebui astfel să caute în altă parte – singurul loc unde ar putea să o găsească este la statul grec, de la care vin şi problemele.

Faptul că doar o parte din emisunile de obligaţiuni sunt cotate cu default în acest moment face situaţia suportabilă, însă dacă o parte importantă dintre creditorii privaţi ai Greciei (25-30%) se vor opune – în special fondurile de hedging se arată că aşteaptă despăgubirile de la CDS -, atunci sistemul bancar grecesc va avea o mare problemă.

De altfel, Mario Draghi, preşedintele BCE, declara la sfârşitul săptămânii trecute într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (publicat în engleză pe site-ul BCE) că dacă Grecia va fi cotată cu default, banca centrală nu mai intenţionează să îi accepte obligaţiunile.

Restructurarea datoriei de stat a Greciei a fost o condiţie de bază pentru acordarea celui de-al doilea bailout de 130 de miliarde de euro, aceasta fiind şi singura soluţie eficientă prin care Grecia să îşi reducă datoria publică de 160% din PIB. Deşi se vorbea iniţial de piederi de 50% pentru creditori dintr-o datorie de 200 milioane de euro, acestea au crescut la peste 70%, lucru necesar pentru ca Grecia să se încadreze cu datoria publică în ţinta de 120% din PIB în 2020, anul în care ar trebui să se încheie acordul de finanţare la care liderii europeni au convenit acum două săptămâni.

Update: Juncker aşteaptă o puternică participare a creditorilor privaţi pentru ştergerea datoriilor Greciei

Liderul miniştrilor de finanţe din zona euro Jean-Claude Juncker a „luat notă” de coborârea notei Greciei de către S&P, declarând că se aşteaptă la o „puternică participare” a creditorilor privaţi în ştergerea datoriei publice elene lansate vineri, scrie Agerpres.

„Am luat notă de decizia Standard&Poor’s de a a reduce ratingul Greciei la SD /default selectiv/”, a declarat Juncker într-un comunicat publicat luni seară.

„Această /decizie/ sau decizii similare ale agenţiilor de rating au fost în mod corespunzător anticipate şi luate în considerare în planificarea operaţiunii PSI” /acronim pentru Private Sector Involvement în engleză/, a adăugat liderul miniştrilor de finanţe ai zonei euro, care este de asemenea prim-ministru al Luxemburgului.

Această operaţiune de schimb ar trebui sa permită Greciei, dacă reuşeşte, să obţină o ştergere a datoriei de 107 miliarde de euro de la creditorii ei privaţi, aminteşte AFP.