‘Cer dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri naţionale’, a declarat cu puţin timp în urmă premierul Tsipras, în biroul preşedintelui Pavlopoulos, care a dat curs solicitării, conform Constituţiei.
Mandatul lui Tsipras urma să se încheie în octombrie, dar ‘o campanie prelungită de patru luni ar fi pus în pericol traiectoria liniştită a economiei’, a explicat şeful guvernului, fără a menţiona data de 7 iulie pe care o anunţase anterior.
Decizia premierului de devansare a scrutinului legislativ a survenit în urma eşecul partidului său de stânga Syriza în alegerile europene şi în cele locale.
Potrivit rezultatelor oficiale, la alegerile pentru Parlamentul European, Syriza a obţinut 23,7% din voturi, în spatele Noii Democraţii (ND, dreapta), care a întrunit 33,1% din sufragii.
În turul al doilea al localelor, organizat pe 2 iunie, dreapta a ieşit învingătoare în 12 din cele 13 regiuni şi în cele mai mari două oraşe, Atena şi Salonic. Un sondaj realizat de institutul Alpha-Metron Analysis arată Noua Democraţie pe primul loc în intenţiile de vot, cu 31,2%, înaintea Syriza, creditată cu 23,5%.
‘În 2015, noi am preluat o ţară în pragul falimentului şi am reuşit să o scoatem în mod clar de pe marginea prăpastiei’, a declarat Tspiras săptămâna trecută la televiziunea publică. ‘Dar marea noastră greşeală a fost să nu ne dăm seama de oboseala poporului grec’, a adăugat el.
Alexis Tsipras a preluat funcţia de prim-ministru la începutul lui 2015 şi a câştigat mandatul actual în urma alegerilor anticipate desfăşurate ulterior în acelaşi an.
Tsipras a trecut prin parlament reforme impopulare cerute de creditorii internaţionali ai Greciei şi a încheiat un acord cu Skopje privind schimbarea numelui ţării vecine în Macedonia de Nord, acord ce a pus capăt unei dispute diplomatice de aproape trei decenii.