Grecia, în CLUBUL ţărilor datoare-vândute la FMI, alături de Zimbabwe, Sudan şi Cuba

Conform estimărilor analiștilor, Grecia nu a reușit să plătească tranșa de 1,6 miliarde de euro către FMI, care se confruntă acum cu cel mai mare faliment din istoria sa. Oficialii FMI au anunțat că vor examina la momentul potrivit solicitarea Greciei privind extinderea perioadei de achitare a plăților.

Guvernul premierului Alexis Tsipras a solicitat partenerilor europeni un pachet de asistență financiară pe doi ani, în valoare de aproape 30 miliarde de euro, care să acopere necesitățile de finanțare ale Greciei. Conform unor surse din zona euro, ministrul elen de Finanțe, Yanis Varoufakis, ar fi declarat într-o convorbire cu omologii săi europeni că Atena ar putea renunța la controversatul referendum din 5 iulie în schimbul unui acord de ultim moment.

Din 2010, Grecia a beneficiat de două pachete de asistență financiară, în valoare de aproape 240 miliarde de euro, de la UE, BCE și FMI. Din cauza neachitării tranșei către FMI, Grecia riscă să iasă din zona euro, ceea ce va avea consecințe neprevăzute pentru UE și pentru economia mondială. În schimb, Grecia intră în „clubul datornicilor la FMI”, alături de ţări ca Zimbabwe, Sudan şi Cuba.

În acest timp, peste 20.000 de persoane au manifestat marți seara la Atena în favoarea unui răspuns ‘Da’ la referendumul ce va fi organizat duminică de Guvernul condus de Alexis Tsipras și pentru susținerea măsurilor bugetare și a reformelor cerute Greciei de către creditori. Alte zeci de mii de persoane au venit în piața Syntagma din centrul Atenei pentru a-și arăta sprijinul față de Guvern, potrivit Agerpres.

Alte articole

Deficitul bugetar al României împarte economiștii în două tabere. FMI, „mană cerească” sau sperietoare politică?

Previziuni sumbre! FMI a înjumătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în 2025

Felix Hufeld, președintele Autorității de Supervizare Bancară din Germania (BaFin) și, totodată, membru în consiliul de supervizare al Băncii Centrale Europene, a afirmat marți că băncile grecești ar putea fi considerate solvabile timp de maximum cinci zile după ce statul grec intră în incapacitate de plată. Instituțiile trebuie să fie considerate solvabile pentru a putea accesa linia de finanțare de urgență (ELA) oferită de BCE pentru băncile grecești.

Citeşte şi Un britanic a găsit soluţia pentru a achita datoria Greciei. Nu te-ai fi gândit la aşa ceva

De asemenea, Hufeld a avertizat că este greșit să se creadă că Europa ar putea să se spele pe mâini de problemele Greciei dacă țara și băncile sale vor deveni insolvente. ‘Dacă declarăm băncile grecești insolvente, acesta nu este sfârșitul poveștii’, a subliniat Hufeld, precizând că trebuie menținute o serie de funcții vitale. Declarațiile lui Felix Hufeld sugerează că BCE nu va considera imediat băncile grecești insolvabile și nu le va tăia accesul la finanțarea de urgență înaintea referendumului de duminică. O eventuală retragere a acestui suport ar declanșa un colaps al băncilor, ceea ce ar împinge și mai mult Grecia spre ieșirea din zona euro.

Premierul elen Alexis Tsipras a anunțat, duminică, impunerea unor restricții asupra mișcărilor de capital, limitând retragerile zilnice de numerar la 60 de euro. În plus, băncile elene vor fi închise până în 6 iulie, inclusiv, fiind afectate și sucursalele băncilor străine din Grecia.