Grecii îşi aleg PREŞEDINTELE în data de 17 decembrie

Comunicatul guvernului leagă această opţiune de prelungirea cu două luni a programului de asistenţă convenit cu Grecia, decisă luni de creditorii internaţionali ai ţării: „Incertitudinea politică trebuie să fie eliminată acum. După ce l-au informat pe şeful statului, premierul Antonis Samaras şi viceprim-ministrul Evangelos Venizelos au solicitat preşedintelui Parlamentului să organizeze cât mai curând posibil procesul alegerilor prezidenţiale”, care, în mod normal, urmau să aibă loc în primul trimestru al anului viitor.

Majoritatea parlamentară a coaliţiei conservatori-socialişti aflate la putere dispune de 155 de mandate, ceea ce face aproape imposibilă alegerea preşedintelui în primul sau al doilea tur al acestui sufragiu indirect care necesită o majoritate calificată de două treimi, 200 de voturi, scrie Agerpres.

Prin urmare, al treilea tur este foarte probabil, în cursul căruia este nevoie de votul favorabil din partea a trei cincimi dintre membrii adunării, un scor pe care majoritatea nu l-a putut obţine la niciun scrutin recent, cum ar fi cel asupra bugetului, desfăşurat duminică seară.

Citeşte şi Alegerile din Grecia s-ar putea repeta

Alte articole

EXCLUSIV CUTIA NEAGRĂ Ilie Bolojan, culisele unei candidaturi pregătite minuţios de reţeaua Soros

Crin Antonescu: „Anunţul premierului Ciolacu, că nu demisionează, că rămâne pe poziţie, mi se pare binevenit”

Fără preşedinte al ţării ales după cel de-al treilea tur de scrutin, parlamentul va fi dizolvat în termen de zece zile şi vor fi organizate alegeri anticipate. Guvernul de la Atena nu a anunţat încă numele candidatului la succesiunea preşedintelui în exerciţiu, al cărui mandat se încheie în martie şi cu un rol protocolar.

Principalul partid de stânga, Syriza, care a făcut cunoscut că nu va vota pentru niciun candidat la preşedinţia ţării, se află de mai multe luni pe primul loc în sondajele de opinie şi cere frecvent organizarea legislativelor anticipate.

Guvernul acuză Syriza că întreţine incertitudinea politică, împiedicând Grecia să se emancipeze de sub tutela creditorilor internaţionali, în vigoare de la declanşarea crizei datoriilor externe, în 2010