Greenpeace a lansat o hartă şi cere Ministerului Apelor şi Pădurilor să identifice pădurile virgine din România

Harta pădurilor virgine potenţiale a fost realizată de Greenpeace România împreună cu Universitatea Eberswalde, din Germania, şi cu Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi. Alături de hartă, a fost lansat şi studiul „Situaţia pădurilor virgine din România”, scris de profesorul Iovu – Adrian Biriş.

Potrivit Greenpeace, Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene, iar în aceste păduri trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie.

Realizarea Hărţii pădurilor virgine potenţiale a durat un an şi a însemnat evaluarea a aproape 6.000.000 de hectare. Greenpeace a dezvoltat, alături de parteneri, o metodologie de analiză a datelor satelitare pe care a adaptat-o şi calibrat-o ţinând cont de experienţa de teren în identificarea pădurilor virgine. Rezultatele din această primă etapă au fost ulterior filtrate şi prelucrate în corelaţie cu criteriile de identificare a pădurilor virgine recunoscute de legislaţia naţională.

La finalul procesului, organizaţia a identificat peste 295.000 de hectare de păduri virgine potenţiale care pot deveni punctul de pornire pentru realizarea inventarului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

Alte articole

Două state europene își modifică granița. Harta Europei va fi redesenată

Cel puţin şapte furnizori IKEA din România au legătură cu distrugerea pădurilor naturale sau a altor arii cu valoare ridicată de conservare – Raport Greenpeace

Topul judeţelor unde s-au identificat păduri virgine potenţiale este: Braşov – 49.601 hectare, Caraş Severin – 39.513 hectare, Argeş – 38.918 hectare, iar cea mai mare densitate de păduri virgine potenţiale se află în situl Natura 2000 Făgăraş.

Protejarea pădurilor virgine din România se poate face doar prin completarea Catalogului naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine. Ca să se ajungă aici, trebuie identificate şi documentate aceste habitate, în cadrul unui inventar naţional. Primul pas este realizarea unei cercetări preliminare care să ofere o evaluare a suprafeţei totale potenţiale şi a gradului de probabilitate. Până la validarea ulterioară obligatorie din teren, este nevoie să se acţioneze în baza principiului prevenţiei şi să se impună un moratoriu pe suprafeţele astfel identificate.

„Provocăm prin lansarea acestei hărţi ministerul să rezolve odată problema pădurilor virgine. Au fost întârzieri, nu putem spune dacă au fost deliberate sau nu, dar s-au produs în mod nejustificat. Din păcate, aceste întârzieri înseamnă pierderea de duprafeţe importante de păduri virgine. De exemplu, la finalul lunii august am blocat o exploatare forestieră care se întâmpla într-o pădure virgină în Munţii Ciucaş. Iată, chiar în anul în care avem un sistem de protecţie legal instituit, el totuşi nu funcţionează în teren. Această incapacitate de aplicare a legii în teren trebuie compensată prin încheierea acestui inventar naţional” , a spus Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie păduri si biodiversitate Greenpeace România

El a explicat că odată ce vor fi validate pădurile virgine, următorul pas va fi includerea acestora în Catalogul naţional, plătirea eventualelor compensaţii către proprietarii privaţi, precum şi gândirea unei strategii la nivel naţional pentru gestonarea lor.

„Odată validate pădurile virgine, ar trebui să fie incluse în Catalogul naţional. Există un for de specialiate în interiorul ministerului care aprobă fiecare pădure în parte. Apoi, trebuie plătite compensaţiile pentru proprietarii privaţi care au păduri incluse în catalog şi trebuie gândită o stategie la nivel naţiional pentru gestionnarea lor. Ele sunt extrem de importante şi pentru valoarea lor ştiinţifică, poate pe unele le păstrăm ca zone de referinţă pentru silvicultură, altele pot fi accesibilizate pentru slow turism, care în alte ţări, icnlusiv în Germania aduce foarte mulţi bani comunităîţilor locale. Deci e nevoie de o strategie coerentă la nivel naţional, pentru că altfel nu vom beneficia de ele în niciun fel – cunoştinţe sau venituri pentru comunităţi locale”, a explicat Sălăgeanu.

El a mai spus că jumătate din pădurile din aţră sunt pe proprietate privată şi că este obligatoriu ca proprietarii de păduri virgine să fie compensaţi pentru pierderile economice pe care ei le suferă pentru că ei nu recoltează lemn de acolo. O astfel de schemă de compensare există, dar trebuie să fie pusă în practică.

„Lucrăm de un an de zile la harta aceasta. Am început anul trecut, stând o lună în pădure, în Munţii Făgăraş. Am făcut identificare de păduri virgine, le-am şi inclus în acest catalog naţional al pădurilor virgine, după care am spus – avem această oportunitate în 2017 să lucrăm la o hartă care să acopere cât mai mult din suprafaţa României, astfel încât să ştim unde trebuie să mergem să căutăm pe teren aceste păduri. Şi nu doar noi, ci în primul rând ministerul de resort, pentru că ei sunt responsabili să facă acest lucru. Împreună cu colegii de la Universitatea din Germania şi Universitatea Al. Ioan Cuza din Iaşi – Departamentul de Geografie am dezvoltat o metodologie de teledetecţie – identificare pe baza imaginilor de satelit a suprafeţelor care ar putea să conţină păduri virgine. O pădure virgină nu vezi decât în momentul în care eşti înăuntru – dacă respectă toate criteriile şi toţi indicatorii. Însă, nu putem merge pe 7 milioane de hectare, cât are România. Era nevoie de această preevaluare, de acest proces de screening, ca să vedem care sunt zonele în care avem şanse foarte mari să găsim şi să şi restrângem zona de căutare. Procesarea datelor durează, pentru că discutăm de imagini de satelit care au 12 benzi. S-a lucrat pe fiecare în parte”, a explicat Valentin Sălăgean, pentru Agenţia de presă News.ro.

„Costuri nu sunt – ei lucrează ca voluntari. Suntem parteneri cu universităţile, deci nu am lucrat în cadrul unui proiect cu finanţare. S-a fpcut totul pe voluntariat şi costiriminime. Noi am şi fost în teren să validăm câteva dintre suprafeţele care au rezultat în urma acestui exerciţiu. Lansăm public inclusiv un apel către minister ca anul 2018 să fie ultimul în care discutăm despre păduri virgine potenţiale. Spunem că avem cele mai multe în Europa, dar nu ştim exact une sunt. E ultimul moment, pentru că le pierdem, ele dispar. Ne-am adresat deja ministerului, le-am spus că avem această metodologie şi această hartă şi aşteptăm să fim invitaţi la minister pentru a le prezenta în detaliu cum s-a lucrat şi care sunt rezultatele, încercând ca pe baza acestei hărţi sau pe baza unei hărţi pe care să o facă ei să impunem cu adevărat o protecţie pe pădurile astea virgine înainte de a fi distruse şi înainte de a fi incluse în catalog şi protejate cu adevărat”, a adăugat el.

Harta pădurilor virgine potenţiale este prima asemenea evaluare realizată după inventarul parţial din 2005 (Proiectul Pin-Matra).

„În prezent, există voci, atât în ţară, cât şi în străinătate, care încearcă să acrediteze faptul că în Carpaţii româneşti nu s-au mai păstrat păduri virgine, toate pădurile fiind parcurse cu tăieri în trecut şi avem de-a face exclusiv cu păduri gospodărite de om. Iar pădurile care conţin elemente de arboret cu vârste de peste 140-160 de ani sunt în realitate păduri din care s-au extras selectiv fie arbori din anumite specii, cu valoare economică la vremea respectivă – de ex. răşinoase sau gorun, fie arbori cu caracteristici calitative superioare din punct de vedere a lemnului. Astfel de afirmaţii sunt generate fie dintr-o necunoaştere a realităţii cu privire la istoricul pădurii şi silviculturii româneşti, fie de intenţia de a pune sub semnul întrebării procesul de protejare a acestora”, a spus Iovu – Adrian Biriş.

Biriş a explicat că pădurile virine pot fi identificate prin respectarea criteriului de naturalitate – lipsa intervenţiilor antropice, lispa cioatelor sau arborilor care au fost tăiaţi, existenţa unor arbori cu dimensiuni excepţionale sau unor arbori cu o vârstă considerabilă.

„Un alt criteriu se referă la o anumită heterogenitate a structurii. Practic, în astfel de păduri avem începând de la plantule, puieţi, până la arbori ajunşi la limita longevităţii fiizologice, prezenţa lemnului mort în pădure, atât pe picior cât şi căzut la sol, aflat în diverse stadii de dezvoltare şi lipsa oricăror căi de acces, construcţii, lucrări de investiţii care ar fi fragmentat sau ar fi afectat structura şi integritatea acestor păduri”, a mai explicat el.

Iovu-Adrian Biriş a precizat că în urma unor investigaţii de teren, probabil că suprafaţa identificată de Greenpeace România va mai suferi diminuări, ajungţnd la aproximativ 4,5% din suprafaţa ţării. „Probabil între 2 şi 3% din pădurile ţării îndeplinesc aceste caracteristici. Cea mai mare parte sunt păduri în care se pot desfăşura funcţii economice”, a spus el.

Greenpeace România a demarat şi o campanie publică dedicată cauzei pădurilor virgine şi împreună cu Kinecto Isobar Bucureşti a dezvoltat proiectul „Uncut”, care prezintă primul album muzical „lansat de pădurile virgine” – sunele înregistrate în păduri virgine. Organizaţia a lansat şi o petiţie adresată ministerului prin care cere urgentarea finalizării inventarului naţional.