Gregorian Bivolaru, judecat în toamnă la Cluj într-un alt dosar, de trafic de persoane

În acest dosar, aflat pe rolul instanţei din Cluj-Napoca din 14 aprilie 2009, mai sunt judecaţi 20 de membri ai Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA).

Gregorian Bivolaru şi cei 20 de membri MISA au fost trimişi în judecată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate şi Terorism (DIICOT) în 15 iunie 2007, iar procesul a început la Tribunalul Bucureşti.

În 27 martie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis o cerere înaintată de reprezentanţii MISA privind strămutarea dosarului, stabilind ca acesta să se judece, în continuare, la Tribunalul Cluj. De atunci, în acest dosar au fost nu mai puţin de 27 de termene.

Gregorian Bivolaru şi 20 de membri MISA au fost acuzaţi, în 2007, de trafic de persoane, iniţiere, constituire sau aderare la un grup infracţional, infracţiuni la Legea dreptului de autor prin „practicarea” videochat-urilor, ultraj contra bunurilor moravuri în spectacolele grupării şi exprimare de mesaje antisemite.

Activitatea MISA a fost verificată atunci în cadrul unei operaţiuni intitulate „Christ”, iar probele strânse în anchetă au permis formularea de acuzaţii la adresa mai multor persoane, pentru diferite infracţiuni.

În martie 2004, poliţişti, jandarmi şi procurori au declanşat o amplă acţiune împotriva membrilor MISA, în urma mai multor plângeri împotriva lui Bivolaru făcute de părinţii unor tineri atraşi în această mişcare, considerată a desfăşura activităţi imorale.

Acţiunea a continuat cu percheziţii în peste 20 de imobile din cartierul bucureştean Ferentari, Calea Plevnei, intrarea Tudor Ştefan şi străzile Turturică (sector 5) şi Câmpineanu (sector 1), imobile în care aveau loc activităţi de videochat-uri pornografice şi erotice neautorizate cu utilizatori din străinătate. Anchetatorii au ridicat tone de aparatură, cărţi, casete şi reviste pornografice , iar peste o sută de persoane au fost apoi audiate.

În aceleaşi locuri a fost descoperită şi Mădălina Dumitru, victimă în dosarul în care Bivolaru a fost condamnat vineri pentru relaţii sexuale cu o minoră.

Modul în care au fost făcute descinderile a determinat reacţii negative şi acuzaţii de încălcare a drepturilor şi libertăţilor membrilor MISA. Aceştia au organizat mai multe proteste, cerând în mod repetat restituirea unor materiale confiscate care, susţineau ei, nu au caracter de probe în anchetă.

Decizia de vineri a instanţei supreme, prin care Bivolaru a primit şase ani de închisoare cu executare pentru act sexual cu un minor în formă continuată, este definitivă.

Prin aceeaşi decizie, ICCJ l-a achitat pe Bivolaru de perversiuni sexuale în legătură cu victima Mădălina Dumitru, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii. Pentru acelaşi motiv şi în cazul aceleiaşi victime, Bivolaru a fost achitat şi pentru fapta de trafic de minori.

Instanţa l-a mai achitat pe Bivolaru, pe motiv că fapta nu există, în cazul acuzaţiei de act sexual cu un minor în legătură cu victima Ilinca Simionescu, şi pentru trafic de minori în legătură cu aceeaşi victimă, pe motiv că faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive.

De asemenea, ICCJ a încetat procesul penal faţă de Bivolaru în legătură cu fapta de act sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Arabela Marquez şi totodată pentru fapta de corupţie sexuală în legătura cu victima Mădălina Dumitru, în ambele cazuri constatându-se prescrierea faptelor.

Totodată, instanţa a încetat procesul penal pe numele lui Bivolaru pentru tentativă la trecerea frauduloasă a frontierei din acelaşi motiv, respectiv prescrierea.

Un extras din hotărâre a fost trimis de instanţa supremă către Tribunalul Bucureşti, care în acest caz este instanţa de executare şi care emite mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea în cazul lui Gregorian Bivolaru.

Conform Codului de procedură penală, mandatul de executare a pedepsei se trimite către Poliţie.

Gregorian Bivolaru a părăsit ţara, după ce a fost trimis în judecată, în august 2004, fiind arestat în aprilie 2005, în Suedia. În noiembrie 2005, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Ulterior, în decembrie 2005, fondatorul MISA a primit azil politic din partea autorităţilor suedeze.

Din 23 mai 2013, în dosarul în care a dat vineri decizia definitivă, instanţa l-a citat pe Gregorian Bivolaru şi cu noul său nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oară când a fost menţionat astfel.

Potrivit presei italiene, Gregoria Bivolaru ar fi vizat şi într-o anchetă din Italia legată de activităţile MISA.

În decembrie 2012, în cadrul acestei anchete, autorităţile italiene au făcut percheziţii în 25 de locuri din mai multe oraşe, MISA fiind suspectată de reducere la sclavie, recrutarea tinerilor pentru a practica orgii sexuale şi pornografie, conform presei din Peninsulă.