Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a reluat, vineri, judecarea procesului în care liderul Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut (MISA) a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trafic de minori.
La acest termen al procesului, avocatul coinculpatei Maria Mirona Farcaşi a cerut instanţei supreme audierea acesteia în şedinţă secretă. Instanţa a admis această cerere şi a procedat la audierea acesteia.
Tot la termenul de vineri, avocatul lui Bivolaru le-a cerut judecătorilor să admită o cerere a clientului său prin care acesta solicită audierea sa prin comisie rogatorie internaţională. Avocatul a motivat că Bivolaru s-ar teme că în România ar putea să nu îi fie respectate drepturi civile şi procesuale, motiv pentru care, de altfel, a şi cerut azil politic în Suedia.
Avocatul lui Bivolaru a depus la dosar o serie de documente ce atestă localizarea acestuia. În acest context, preşedintele completului de judecată, judecătorul Ionuţ Matei, l-a întrebat pe avocat de ce nu există la dosar, până la acest moment, un document clar din care să reiasă calitatea de azilant politic al lui Bivolaru.
Totodată, judecătorul l-a întrebat pe avocatul lui Bivolaru care este motivul concret pentru care acesta nu vrea să revină în ţară, pentru a susţine declaraţia în faţa instanţei supreme: „De ce nu vrea să vină inculpatul? Din cauza calităţii de azilant politic sau din cauză că îi este frică să nu fie arestat?”.
Avocatul a reiterat faptul că lui Bivolaru îi este teamă că i-ar putea fi încălcate drepturi civile şi procesuale.
La final, şedinţei instanţa a stabilit ca la termenul din 3 septembrie să fie audiaţi alţi cinci martori, anunţând totodată că pronunţarea privind cererea de audiere a lui Bivolaru va fi dată ulterior.
La termenul din 7 iunie, doi judecători din completul ICCJ ce rejudecă dosarul lui Bivolaru au fost recuzaţi de avocaţii acestuia, pe motiv că s-ar fi antepronunţat în acest caz.
Instanţa supremă a decis, în 12 aprilie, să reţină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor şi trafic de minori, admiţând astfel recursul procurorilor şi desfiinţând deciziile anterioare ale instanţelor.
Decizia de casare a deciziilor anterioare şi de reţinere a cazului pentru rejudecare a fost luată după mai multe amânări de pronunţare.
Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) vor readministra după caz, parţial sau integral, probele din acest dosar, urmând să ia, la final, o decizie definitivă.
Tribunalul Sibiu şi apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA, pentru o parte din infracţiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracţiuni de act sexual cu un minor în formă continuată şi două infracţiuni de trafic de minori. Decizia Curţii de Apel a fost contestată la ICCJ.
Instanţele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracţiuni, respectiv corupţie sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, şi trecerea frauduloasă a frontierei României, „ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale”.
În acest dosar au mai fost judecate două persoane, Farkas Ferenc Zsolt şi Farcasi Maria Mirona, iar în cazul acestora instanţa a decis încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru tentativă la infracţiunea de trafic de migranţi şi infracţiuni de corupţie în formă continuată.
Gregorian Bivolaru este judecat pentru trafic de persoane şi pentru alte şapte infracţiuni şi într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Cluj.
Până de curând, despre Bivolaru se ştia că s-ar afla în Suedia, unde a primit azil politic.
La 25 mai, însă, reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţie Române (IGPR) au declarat că liderul MISA nu se mai află în Suedia.
„Există informaţii că Gregorian Bivolaru se află pe teritoriul altei ţări. Situaţia operativă nu permite dezvăluirea locaţiei unde se află acesta”, a spus purtătorul de cuvânt al Poliţiei Române, Raluca Seucan.
Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă în luna noiembrie a aceluiaşi an, autorităţilor române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia, a precizat Seucan.