Greşeala pe care o faci când pregăteşti cartofi prăjiţi. Oricât ar fi de banali, cartofii prăjiți au micul lor secret pentru a fi perfecți. Se curăţă de coajă, se spală bine, se taie, se pun în tigaie, în uleiul încins, apoi se scot şi se condimentează. Pare simplu, însă aceşti paşi nu funcţionează întotdeauna, iar cartofii nu își păstrează forma în tigaie, se rup sau nu devin crocanți. În plus, absorb mai mult ulei decât este necesar.
Există, însă, o metodă prin care cartofii prăjiți nu absorb atât de mult ulei și devin crocanți, potrivit garlicandzest.com
Această metodă presupune prăjirea nu o dată, ci de două ori. Prima dată se coace interiorul, a doua oară exteriorul cartofilor. Această tehnică a fost dezvăluită de Christopher Kimball, unul dintre cei mai renumiţi chefi din SUA.
Tot ce trebuie să faci pentru ca delicioşii cartofi să nu se înece în ulei este să pui cartofii spălați, clătiți și apoi uscați direct în uleiul rece, şi nu în el încins. Pe măsură ce uleiul se încălzește la temperatura normală de prăjire, coace treptat interiorul cartofului. Astfel, până când uleiul ajunge să se încingă complet, interiorul cartofului este gata, iar cartoful devine crocant.
Nu le mai trebuie decât puţină sare şi, pentru cine preferă, ketchup, maioneză sau sos de usturoi.
La prăjirea cartofilor, nu folosi decât ulei de floarea-soarelui! Uleiurile precum cele de avocado și de măsline au un punct de fum scăzut. Uleiurile de arahide și canola au puncte de fum ridicate și arome neutre, astfel încât nu vor aroma prea mult orice prăjiți.
De asemenea, evită să încarci tigaia cu prea mulţi cartofi. Aceştia au nevoie de spațiu pentru a se prăji corect.
Citeste si Ce conţin cartofii prăjiţi de la fast-food. Substanţa care îi face gustoşi şi creează dependenţă
Cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară după orez, grâu şi porumb.
Sucul crud extras din cartof este una devărat pansament gastric, ameliorând aciditatea gastrică şi ulcerele şi având un efect calmant şi cicatrizant asupra mucoaselor digestive. Este emolient, bun diuretic şi antispasmodic.
Mineralele pe care le conţine leguma sunt adevărate comori pentru sănătate. Fierul, fosforul, calciul, magneziul şi zincul din cartofi contribuie la construirea şi menţinerea structurii osoase.
Fibrele, potasiul, vitamina C şi vitamina B6 din cartof susţin sănătatea inimii.
Cartoful este o sursă excelentă de carbohidraţi, prezenţi sub formă de amidon.