Ne aflăm în Postul Paştelui, produsele din carne sunt ocolite, mai ales dacă vorbim de crenvurşti, însă un mic dejun pentru copii cu acest mezel blamat din când în când nu poate fi evitat.
Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetare Alimentară, a explicat la ce ar trebui să fim atenți atunci când căutăm un aliment sănătos. Bineînțeles că eticheta este primul loc unde ar trebui să căutăm. Însă, în afară de etichetă, trebuie să punem mult preț și pe aspectul produsului.
”Putem consuma cu încredere ceea ce găsim în piață, atât timp cât știm și facem anumite alegeri și știm să ne uităm la produs. Nu o să luăm niciodată o caserolă de carne bombată, de exemplu”. a spus directorul ICA.
Crenvurștii de porc de pe piață conțin 11 E-uri! Studiul realizat de InfoCons
Însă atunci când vorbim despre aspect, nu trebuie să căutăm doar semne de alterare a produsului. Felul în care arată alimentul ne poate da indicii importante despre cât de sănătos este.
”Noi reacționăm oarecum neașteptat. Acum câțiva ani un producător de crenvurști a încercat să nu mai aditiveze crenvurștii, să nu mai adauge în crenvurști nitritul, să nu mai adauge ascorbatul, să nu mai folosească aditivii care să folosesc uzual. Ce s-a întâmplat? Crenvurștii nu au fost consumați. Deci nici măcar angajații nu i-au consumat, pentru că erau de culoare brună, ușor verzui, nu mai aveau aceeași consistență, nu mai fierbeau la fel de bine, Nu mai erau la fel de zemoși la interior, erau cu totul un alt produs.
Noi, în schimb, ne ducem către acel produs pe care îl știm. Dacă mergem acum la raft și căutăm crenvurşti, un consumator neavizat se va duce către acel crenvurst ușor roz, pe care membrana este foarte bine întinsă și care are și un aspect comercial ușor strălucitor.
Sunt toate greșelile pe care le putem face atunci când alegem acel crenvurst. Crenvurstul ar trebui să fie cât mai deschis la culoare, pentru că o carne tocată, mai ales o carne de pui, știm bine că nu este o roșiatică, nu poate avea culoarea roz”, a mai spus Alexandru Cîrîc.
”Atunci când membrana va fi ușor zbârcită pe crenvurst înseamnă că a trecut printr-un proces de afumare, sau printr-un proces termic care a scos apa din crenvurst, deci el va avea o valoare nutrițională mai mare Deci nu va fi apă. Atunci când la suprafață nu este strălucitor și nu este umed, riscul microbiologic este mai mic, pentru că bacteriile se dezvoltă mai bine pe suprafețele umede decât pe suprafețele uscate.
Noi ne ducem la raft și cerem acești crenvurști. Producătorii ne vor oferi întotdeauna ceea ce cerem noi, nu ceea ce este bine pentru noi”, a concluzionat Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, în exclusivitate în emisiunea iThink cu Iusti Fudului la Antena 3.
Sigur ai mâncat cel puțin o dată crenvurşti din comerț. Totuși, s-ar putea să te mai gândești dacă ar trebui să cumperi acest produs, după ce vei citi acest articol.
Citește și Ce conține, de fapt, telemeaua din Lidl, Carrefour sau Kaufland. Mulți români nu au habar ce mănâncă
Pe rafturile magazinelor de la noi din țară se găsesc foarte multe tipuri de crenvurşti. De cele mai multe ori, românii optează pentru acest produs datorită faptului că sunt ușor de integrat în anumite preparate și sunt și gustoși.
Dimineața, alături de roșii, ouă fierte și puțină brânză, aceștia sunt ideali. Însă, puțini dintre cei care aleg să îi pună în coșul de cumpărături știu, de fapt, ce conțin. Toată lumea știe faptul că subiectul legat de crenvurști este unul foarte discutat, părerile fiind împărțite de cele ai multe ori.
Sunt mulți români care îi consideră o variantă facilă și gustoasă de mic dejun. În România, crenvurștii sunt consumați atât de adulți, cât și de cei mici. De obicei, atunci când trebuie să aleagă tipul de crenvurşti, românii oscilează între cei din carne de pui sau de porc.
Totuși, puțini sunt cei care se întreabă câtă carne conțin ei, cu adevărat.
Probabil știi că rețeta de crenvurști trebuie să conțină și carne, însă, uneori, etichetele s-ar putea să te surprindă. Crenvurștii din comerț sunt făcuți din carne și condimente menite să le dea un gust bun. Însă, nu toate etichetele specifică adevăratul conținut de carne din produsul respectiv.
În general, crenvurștii sunt buni dacă au în compoziție cel puțin 70%.
În urmă cu puțin timp, cei de la InfoCons au analizat mai multe tipuri de crenvurşti existenți pe piață.
Dincolo de conținutul de carne și de condimente, majoritatea lor aveau o listă destul de bogată de E-uri. Dar, pentru că nu multă lume acordă importanță listei de ingrediente, crenvurștii continuă să se numere printre alimentele preferate ale românilor.
Printre altele, specialiștii trag un semnal de alarmă și includ crenvurștii pe lista alimentelor nesănătoase. Se recomandă să fie consumați moderat și, cel mai important, să fie fierți înainte de a fi mâncați.
În acest fel, te asiguri că stai departe de anumite boli de stomac. În România, crenvurștii sunt consumați cel mai des la micul dejun. Specialiștii nu încurajează acest obicei, mai ales că, dimineața, organismul trebuie să își asigure vitamine și minerale.
Crenvurștii nu sunt deloc o variantă bună atunci când vine vorba de prima masă din zi. Micul dejun trebuie să conțină alimente care să îți dea energie pentru o zi întreagă. Poate că nu mulți români știu, dar mezelurile, în principal, sunt cele care te lasă fără energie.
În schimb, dacă vrei să faci față provocărilor de-a lungul zilei, poți opta pentru alimente sănătoase, cum ar fi fructe sau legume.
Mezelurile sunt produse, de obicei, din carne procesată. Ele pot conține și cantități ridicate de sare, grăsimi saturate și aditivi alimentari, care pot fi dăunătoare în timp. Aici putem vorbi de salamuri, cârnați, șuncă, bacon și alte produse alimentare. Dar cât sunt de sănătoase pentru consum? Medicul Mihaela Bilic a explicat care sunt cele mai bune mezeluri de pe piață!
Românii adoră să consume mezeluri în cantități mari, mai ales la micul dejun. Cine poate refuza un sandwich cu salam sau șuncă presată? Totuși, atunci când cumpărați mezeluri, trebuie să le alegeți pe cele mai proaspete şi mai puţin dăunătoare pentru organism. S-a dovedit că în cazul unui consum excesiv de carne procesată poate crește riscul de boli cronice, cum ar fi cancerul colorectal, bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2.