Greşeala majoră pe care o facem toţi imediat după ce mâncăm. Prof. dr. Vlad Ciurea: ”Asta ar trebui să faceți!”

Prof. Dr. Vlad Ciurea are mereu sfaturi bune pentru sănătatea creierului. Renumitul profesor a explicat care este greșeala pe care majoritatea dintre noi o facem imediat după masă. Potrivit medicului, imediat după masa de prânz, ar trebui să avem câteva minute în care să ne odihnim, astfel încât organismul să nu fie suprasolicitat.

”Persoanele mediteraneene au inventat un lucru foarte bun, probabil o să ajungem și noi acolo. Această siestă… După ce ai fost la masă, mergi și stai liniștit puțin! Fie te odihnești, fie dormi, fie stai puțin în casă”, susține medicul Vlad Ciurea.

Siesta sau somnul de după-amiază este perioada cuprinsă între câteva minute și câteva ore de odihnă și de somn, imediat după masa de prânz.

Siesta face parte din obiceiurile tradiționale ale multor țări mediteraneene, printre care Spania, Portugalia, Grecia, Franța, țări din Orientul Mijlociu și nordul Africii, dar și America Latină, China, Taiwan și Filipine.

Alte articole

Vlad Ciurea dezvăluie fructul care are beneficii uimitoare asupra creierului: „Curăță celula nervoasă, este formidabil”

Cel mai sănătos desert. Dr. Vlad Ciurea: „Este foarte bun pentru creier”

Rugăciunea şi bisturiul. Ce spune Vlad Ciurea despre „Tatăl Nostru”, cine este chirurgul care începe operaţia cu o rugăciune şi la ce se roagă Leon Dănăilă

Programul de lucru, în multe dintre aceste țări, este întrerupt câteva ore după-amiaza, special pentru siestă.

Sistemul digestiv solicită organismul imediat după masă, astfel încât apare starea de somnolență. Durata siestei nu ar trebui însă să depășească 30 de minute, astfel încât somnul de noapte să nu fie perturbat.

Potrivit specialiștilor, siesta îmbunătățește starea de sănătate prin faptul că ajută la o circulație sanguină mai bună, îmbunătățește memoria, crește capacitatea de învățare și combate stresul și depresia.

În ceea ce privește mâncarea, medicul Vlad Ciurea ne reamintește că hrana cât mai naturală, neconservată, necongelată şi neprocesată este „cel mai bun supliment alimentar” pentru organism.

„Cel mai bun „supliment alimentar” pentru organism este mâncarea cât mai naturală.

Cea de la țară, dacă se poate, de la micii producători. O mâncare ținută cât mai puțin la congelator, fără aditivi, fără coloranți.

Pentru că, pe lângă apă, odihnă și oxigen, și mâncarea este importantă pentru creierul nostru.

E bine de știut că mâncarea procesată vine uneori „la pachet” cu surprize neplăcute pentru organism, celebrele E-uri. Unele sunt teribil de periculoase. Am colaborat la scrierea unui Ghid de buzunar chiar pe această temă.

Un exemplu: E 951, îndulcitor și potențiator de arome sintetic. Este de aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul! Se descompune, printre altele, în acid aspartic.

Micul dejun. Prof. Vlad Ciurea explică de ce nu este bine să mâncăm imediat după trezire. Greşeala majoră de la cafeaua de dimineaţă
Acesta suprastimulează neuronii, până la epuizare și distrugere. Prin urmare produce migrene, amețeli, oboseală cronică și multe altele. Nu întâmplător este interzisă utilizarea acestui E 951 în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici.

Din păcate, educația alimentară este redusă la noi… Produsele fast-food și în general mâncarea procesată sunt la îndemână și la prețuri mici. Recomand să fim atenți la acest aspect în îngrijirea copiilor, adolescenților și tinerilor noștri.

Sănătate!”, a scris prof. dr. Vlad Ciurea, pe pagina de Facebook în urmă cu ceva timp.

Micul dejun. Prof. Vlad Ciurea explică de ce nu este bine să mâncăm imediat după trezire. Greşeala majoră de la cafeaua de dimineaţă

Profesorul Vlad Ciurea a explicat greşelile majore de la prima masă a zilei .”Nu ar trebui să mâncăm imediat după ce ne trezim. Treptat pregătim organismul cu mișcare, pregătim organismul cu gândire, pregătim organismul cu lichide. După aceea să urmeze acest mic dejun de dimineață, care nu trebuie să fie greu, trebuie să fie un mic dejun ușor.

Urmează toaleta cu îmbrăcare. Pentru că această plăcere din oglindă se reflectă asupra structurii noastre mentale, să ne placă ce vedem și apoi, în mod relaxant, să ne deplasăm spre ceea ce numim serviciu. Cu plăcere, fără scandal, fără claxoane, fără aglomerație.

Nu se poate face decât dacă îţi iei timpul necesar, pe care viața trebuie să se desfășoare foarte programat și programăm prioritățile. Ce trebuie să fac astăzi, făcut pe puncte.

Care e cea mai potrivită oră pentru somn. Prof. dr. Vlad Ciurea spune că atunci se fac neuronii cel mai bine: „În somn, creierul se linişteşte”
Mă gândesc ce am eu de făcut și să mă contraactivez pentru elementele esențiale cu cele două perioade de activitate cerebrală, între 10-12 și 16:18 şi atunci mă concentrez pe acestea”, a explicat prof. univ. dr. Vlad Ciurea.

Băutura care trebuie băută în fiecare dimineață, pe stomacul gol | Prof. dr. Vlad Ciurea: ”Nu este cafeaua!”

Nu cafeaua trebuie să fie prima băutură pe care o bem dimineața, atrage atenția Prof. Dr. Vlad Ciurea, deși majoritatea românilor au acest obicei.

”Noi trebuie să ținem creierul în activitate, și mai mult decât atât, trebuie să îl ținem normal și sănătos. Această activitate de mentenanță a creierului implică foarte multe elemente. Trebuie să începem dimineața, cu primele raze de soare și cu un zâmbet. Să gândim pozitiv, să ne uităm la ce este frumos, și chiar dacă lucrurile nu sunt chiar cum gândim noi, să deschidem geamul, să fim extrem de optimiști să inspirăm aer curat și să gândim la ce va fi peste zi bine și foarte bine.

Apa de dimineață trebuie să fie plată și trebuie să bem apă, nu cafea! Primul lucru, pe stomacul gol, este apă. Apă plată, nu cu gheață, nu cu alte ingrediente, nu cu alte substanțe. Dacă o vreți cu lămâie, da, pe stomacul gol, la temperatura camerei, pentru că pătrunde în corp. Și umidifică tot corpul, curăță tot corpul, hidratează tot corpul.

Deci această stare pe care am avut-o peste noapte, organismul s-a odihnit, trebuie să îl reactivăm. Și atunci apa pornește organismul!

După care urmează igiena de dimineață și un mic dejun care nu trebuie să fie în fugă. Și nici copios. Trebuie să fie ceva plăcut, ceva, dacă se poate, cu puțină muzică. Și după aceea urmează acea plăcere, pe care o știm cu toții, care place tuturor românilor, nimeni nu contrazice acest lucru, se numește cafeaua de dimineață”, a explicat prof. univ. dr. Vlad Ciurea, la Antena 3.

Când trebuie să bei cafeaua pentru o activitate optimă a organismului. Prof. dr. Vlad Ciurea: „Ajută bijuteria să funcționeze în condiții foarte bune”

Prof. dr. Vlad Ciurea susține că, în ciuda a ceea ce se știa, cafeaua este bună pentru organism, atât când este consumată dimineața, cât și după-amiază.

„Cafeluța de dimineață este obligatorie, iar orele la care o bem depind de organism.

Pledez pentru cea de după-amiază, după acea alimentație ușoară care este la prânz. Acea cafeluță face foarte bine după-amiază, când pornesc partea a doua a activității, deci ajută creierul.

Citește și: Vlad Ciurea, secretul pentru un tonus bun: „Îți dă energia să mergi mai departe, nu cafeaua multă”

De asemenea, şi hidratarea ajută mult creierul, la fel cu lucruri foarte ușoare pentru alimentație, după care poți lucra în continuare. 

În jurul orei 19:00 se recomandă să oprești activitatea și este bine ca ultima masă să nu o iei decât până în ora 20:00 și să nu fie grea, că nu ai timp să digeri până dimineață.

Se ştie că popoarele germanice au introdus regula lui 8: opt ore de lucru, opt ore de administrație și opt ore de odihnă. Şi, atunci, organismul se poate reface și „bijuteria” funcționează în condiții foarte bune.

Citește și: Ceaiul care menține sănătatea creierului. Prof. Vlad Ciurea: „Este dovedit științific”

Şi ultimul lucru pe care toți îl tăiem este odihnă sau nu știm să ne odihnim, facem tot ce e posibilul să nu ne odihnim. 

Dar în somn ne refacem, în somn „bijuteria” se liniștește și poate funcționa, în somn toate procesele nervoase majore (memoria, gândire, atenția) se curăță, pentru că e un chimism al lor și se repornesc în somn pentru a doua zi”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea, la Antena 3.

Ciurea atrage atenţia asupra obiceiurilor care ne scurtează viaţa

Vlad Ciurea atrage atenţia asupra obiceiurilor care ne scurtează viaţa. Medicul avertizează că certurile, scandalurile şi supărările nu duc la nimic bun, din contră, ne scurtează viaţa.

Neurochirurgul susţine că certurile şi scandalurile distrug celulele nervoase, astfel că ajungem să trăim mai puțin.

Citeşte şi Greşeala pe care fiecare român o face în fiecare dimineaţă. Anunţul făcut de Vlad Ciurea!

”Cel mai bine este să fii purtător de pace. Aceste conflicte interumane, certurile, scandalurile, nu duc la nimic bun. S-a dovedit că noi, în sistemul nervos, avem un număr de celule nervoase. Noi trăim, gândim, parlamentăm, iubim, ne certăm, totul cu aceste celule nervoase.

Și aceste celule se pierd. Într-o secundă pierdem o celulă. Și totuși, scrie și în Biblie, s-a dovedit și în fiziologia umană, că noi putem trăi aproape 300 de ani. Este incredibil! Cu ce ne-a dat Dumnezeu! Cu creierul pe care ni l-a dat. Și de ce nu trăim?  Pentru că ne certăm! Ne invidiem, ne certăm, suntem pe NU, suntem Gică Contra, cum a spus unul ceva, nu, nu e bine!

Deci toate lucrurile acestea, stările conflictuale, scandalurile, divorțurile, furia, agresivitatea, toate astea duc la ruperea celulelor nervoase pe care le pierdem”, a povestit medicul în podcastul lui Mihai Morar, Fain și Simplu.

Acesta a explicat cât este de important să gândim pozitiv, să fim optimiști și să zâmbim. Doar aşa putem evita apariţia problemelor de sănătate.

”Câți oameni nu stau noaptea și au coșmaruri și se gândesc ce au făcut peste zi și ce o să facă mâine, asta iar duce la un număr mare de celule pierdute. Și toate aceste pierderi pe care le avem duc la fenomene nervoase, nu vreau să vă spun la ce boli, ca să nu vă speriați…

Trebuie să le prețuim, să le folosim, să gândim pozitiv indiferent ce se întâmplă. Noțiunea de optimism, de zâmbet, este foarte importantă pentru toți”, a mai explicat neurochirurgul.

Citeşte şi Vlad Ciurea: „Bea asta dimineața, pe stomacul gol”. Care este greşeala prin care atragem bolile grave