Grevă japoneză, declanşată de sindicaliştii din Ministerul Muncii. Violeta Alexandru e acuzată că denigrează angajaţii

„Pe fondul lipsei dialogului între organizaţia noastră, Federaţia Sindicatelor din Ministerul Muncii şi ministrul Muncii, doamna Victoria-Violeta Alexandru, în urma consultării membrilor noştri, luni 19 octombrie, vom recurge la forma de protest de tip – grevă japoneză – pentru a semnala situaţia deosebită în care ne aflăm, situaţie provocată de denigrarea continuă a angajaţilor instituţiilor din M.M.P.S., denigrare venită chiar de la actualul ministru.

Altfel, doamna ministru Victoria-Violeta Alexandru ar trebui să înţeleagă că nu lipsa de implicare a funcţionarilor din instituţiile M.M.P.S. a dus la problemele generate în sistem, ci o serie de lipsuri de natură logistică şi organizatorică înregistrate la toate nivelurile, generate de ne punerea în aplicare a unor prevederi legale aflate deja în vigoare, sau de neadaptarea unor măsuri legislative noi la situaţia prezentă, care să faciliteze desfăşurarea cat mai eficientă a activităţii acestor instituţii”, se arată într-un comunicat al Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii, citat de Agerpres.

Angajaţii din Ministerul Muncii, grevă pentru plata orelor suplimentare

Mai mult, sindicaliştii cer deblocarea posturilor vacante, asigurarea echipamentelor de lucru şi plata orelor suplimentare.

„Dialog permanent cu ministrul Muncii. Încetarea atitudinii denigratoare a actualului ministru doamna Victoria-Violeta Alexandru, prin comunicarea agresivă şi lipsită de respect la adresa angajaţilor din cadrul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (case de pensii, agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, inspectorate teritoriale de muncă, agenţii judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială). Deblocarea ocupării posturilor vacante – Avem un deficit major de personal, necorelat cu volumul şi complexitatea muncii ce duce la suprasolicitarea angajaţilor prin încărcarea cu atribuţii mult peste limita normală.

Alte articole

Ultimul document semnat de ministra Muncii. Bani mai mulți pentru aceste categorii de români la final de an

Anunţ de ultimul moment de la ministerul Muncii. Măsura finalizată de Simona Bucura-Oprescu îi vizează pe toţi românii

Asigurarea echipamentelor de lucru – Instituţiile se confruntă cu probleme de natură hardware&software, concret, lipsesc echipamentele performante pentru buna desfăşurare a activităţilor. Aplicaţiile informatice sunt foarte greu actualizate, unele chiar neadaptate prin lipsa corelării acestora cu noile reglementări legislative. Plata orelor suplimentare – datorită deficitului de personal suntem în situaţia în care acestea nu pot fi compensate cu timp liber corespunzător şi nu mai poate fi respectată prevederea cu privire la acordarea repausului săptămânal de 48 de ore. Ne aflăm în imposibilitatea de a ne efectua concediile de odihnă”, notează sursa citată.

Sindicaliştii cer mai multe angajări la casele de pensii

De asemenea, sindicaliştii sunt nemulţumiţi de tergiversarea aplicării Legii nr.127/2019 a dus la nerespectarea art. 157 prin care se prevedea, ca încă din anul 2019, CNPP să suplimenteze personalul caselor de pensii şi să asigure fondurile necesare dotării cu mobilier, logistic, consumabile, tehnică de calcul, medii de stocare şi comunicaţii în vederea recalculării dosarelor de pensii (aproximativ 5 milioane de dosare).

Din acest motiv, angajaţii Ministerului Muncii vor şi înlocuirea parcului auto existent şi depăşit din punct de vedere tehnic pentru inspectoratele teritoriale de muncă.

„Sperăm ca prin această formă de manifestare, ministrul Muncii să se implice activ în rezolvarea revendicărilor şi nu în defăimarea şi criticarea angajaţilor, acţiuni ce nu conduc decât la decredibilizarea instituţiilor statului. Un ministru trebuie să fie implicat în dialog permanent cu partenerii sociali şi dedicat în activităţi de dezvoltare a ministerului, nu în activităţi de manipulare şi dezinformare sperând prin acestea în creşterea propriei imagini publice”, subliniază Federaţia citată. 

Ședinţă decisivă la ISMB. Ce se întâmplă cu şcolile din Capitală după ce s-a depăşit pragul de incidenţă de 3 la mia de locuitori