Grindeanu, scrisoare către liderii Comisiei Europene: Lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului

Premierul Sorin Grindeanu a adresat, miercuri, o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi către prim-vicepreşedintelui forului, Frans Timmermans, în care explică raţiunile din spatele OUG privind modificarea Codurilor penale şi a proiectului privind graţierea, dând asigurări că Executivul susţine lupta anticorupţie.

CITEŞTE AICI SCRISOAREA ADRESATĂ LIDERILOR COMISIEI EUROPENE DE CĂTRE SORIN GRINDEANU

„Am luat notă de declaraţia comună făcută astăzi cu privire la lupta împotriva corupţiei în România. Doresc, de la bun început, să subliniez că lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile Guvernului pe care îl conduc şi sunt în totalitate de acord cu evaluarea dumneavoastră privind raportul Comisiei de Cooperare şi Verificare care reprezintă şi pentru Uniunea Europeană şi pentru noi o temă de maxim interes„, se arată în scrisoare.

Premierul susţine că va trimite Comisiei Europene textele proiectelor adoptate de Guvern.

Alte articole

România pierde bani din PNRR! Comisia Europeană suspendă de la plată 869 de milioane euro pentru neîndeplinirea a trei jaloane. Unul dintre ele este cel referitor la pensiile speciale

Comisia Europeană ar putea suspenda fondurile europene pentru România pe 4 iunie. Ce spune Marcel Boloş despre tranşa din PNRR

„Doresc să vă asigur de deschiderea mea de a continua dialogul cudumneavoastră, inclusiv la Bruxelles, şi reiterez angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind continuarea luptei împotriva corupţiei. În aceste eforturi contăm pe sprijinul şi susţinerea Comisiei Europene, dar şi pe o evaluare echilibrată şi corectă din partea acesteia, care să ţină cont de cadrul constituţional naţional şi de substanţa concretă a prevederilor legislative, nu doar de reacţiile din spaţiul public şi mediatic„, mai spune premierul.

Şeful Executivului explică pentru liderii Comisiei Europene raţiunile din spatele deciziilor luate. El susţine că, în ceea ce priveşte graţierea, există deja o procedură în cadrul CEDO care se referă la o decizie pilot privind supraaglomerarea din închisorile române şi condiţiile precare de detenţie, „situaţie care poate conduce la o penalizare semnificativă a României” de circa 80 de milioane de euro pe an.

„Subliniez faptul că ambele proiecte legislative vor intra în procedură de dezbatere parlamentară obişnuită, asigurând astfel parcurgerea integrală a tuturor etapelor prevăzute de Constituţia României„, spune premierul, cu privire la graţiere.

În ceea ce priveşte adoptarea OUG privind modificarea Codurilor penale, Grindeanu invocă prevederile constituţionale care obligă legiuitorii să modifice texte declarate de CCR ca fiind contrare Legii fundamentale. El aminteşte de decizia Curţii care a afirmat că abuzul în serviciu este constituţional doar dacă prin sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” din conţinutul Codului penale se înţelege „îndeplineşte prin încălcarea legii”.

El explică în faţa liderilor CE motivaţia CCR, inclusiv din perspectiva plafonului de 200.000 de lei în cazul abuzului în serviciu, susţinând că a fost vorba despre o recomandare a Curţii să fie introduse astfel de prevederi.

„(CCR – n.r.) a constatat că legiuitorul nu a reglementat un prag valoric al pagubei, şi nici o anumită intensitate a vătămării, ceea ce determină instanţa de contencios constituţional să concluzioneze că, indiferent de valoarea pagubei sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei, aceasta din urmă, dacă sunt îndeplinite şi celelalte elemente constitutive, poate fi o infracţiune de abuz în serviciu. Stabilirea plafonului de 200.000 lei nu a fost una arbitrară, ci s-a plecat de la prevederile art. 183 Cod Penal care definesc noţiunea de consecinţe deosebit de grave ale unei infracţiuni, unde regăsim un cuantumul de 2 milioane lei„, explică premierul.

Grindeanu invocă şi decizii ale Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţa CEDO.

„Prin fixarea unui plafon de 200.000 lei, răspunderea nu este înlăturată, ci va continua să fie o răspundere administrativă şi disciplinară iar prejudiciul va fi recuperat integral, acest lucru fiind în consonanţă inclusiv cu recomandările instituţiilor europene„, mai spune el.

Prim-ministru afirmă că lipsa de coerenţă dintre o decizie constituţională şi prevederile declarate neconstituţionale ar putea conduce la vid legislativ, precum şi la o interpretare şi aplicare neunitară a acestor prevederi.

„Abuzul în serviciu nu a fost eliminat din legislaţie, ci s-a vizat înlocuirea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” din art. 246 din Codul Penal din 1969 şi ale art. 297 alin 1 din noul Cod Penal prin sintagma „îndeplineşte prin încălcarea legii”, în conformitate cu deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale”, afirmă el.

Grindeanu spune că acestea sunt principale elemente care au determinat necesitatea unei Ordonanţe de Urgenţă, care va fi transmisă Parlamentului pentru dezbatere, aprobare, modificare sau respingere.

„Aşteptăm cu interes părerea dumneavoastră asupra textelor, iar ministrul justiţiei vă va sta la dispoziţie pentru obţinerea tuturor clarificărilor necesare, inclusiv printr-o eventuală deplasare la Bruxelles. De asemenea, ministrul afacerilor externe, care va fi la Bruxelles cu prilejul Consiliului Afaceri Externe, va fi onorat să aibă o discuţie cu dumneavoastră pe această temă, dacă programul dumneavoastră permite„, conchide el.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, susţin într-o declaraţie comună că lupta anticorupţie trebuie să avanseze, nu să fie subminată, ei precizând că urmăresc ”cu foarte mare îngrijorare” evoluţiile recente din România.

CITEŞTE ŞI: Cioloş, mesaj pentru Grindeanu: Ne izolaţi la periferia Europei. Impuneţi tirania majorităţii împotriva domniei legii