Raportul, care nu a fost făcut public încă, relevă amploarea daunelor legate de rebeliunea islamistă care a început în 2009 și care a controlat un timp porțiuni extinse de teritoriu în nord-estul țării, notează Agerpres.
Analiza face parte dintr-o „evaluare a reconstrucției și a pacificării post-insurecție”, un program de intervenție în care sunt implicate Banca Mondială, Uniunea Europeană și ONU, alături de șase state din nord-estul țării.
Evaluările realizate pe teren în fiecare din cele șase state au vizat educația, alimentarea cu apă, lucrările de asanare, locuințele, clădirile publice, energia, mediul, transporturile, economia și comerțul.
Numai în statul Borno, surse la curent cu acest raport au declarat luni pentru AFP că 20.000 de cetățeni ar fi fost uciși, o cifră mai ridicată decât estimările precedente.
În plus, majoritatea celor 2 milioane de persoane strămutate în interiorul țării provin din acest stat, fief al Boko Haram și extrem de afectat de atacuri și atentate.
În cele 27 de districte ale statului, combatanții Boko Haram au distrus sau avariat aproape 30% dintre locuințe, 5.335 de săli de clasă și clădiri în 552 de unități școlare, 1.205 clădiri administrative, 76 de posturi de poliție, 35 de stații de electricitate, 14 închisori, 201 centre de sănătate și 1.630 de puncte de apă.
Guvernul a estimat de asemenea că pășunile, bazinele fluviale și lacurile au fost otrăvite în 16 districte și că 470.000 de animale de fermă au fost omorâte sau furate.
O sursă apropiată de guvernul local a precizat că raportul nu a fost încă validat și că este așteptată în scurt timp decizia în materie de finanțare.
Însă, dată fiind amploarea pagubelor — circa 5,9 miliarde de dolari—, conjugată cu economia în criză a Nigeriei din cauza căderii cursului petrolului, a găsi fondurile necesare din străinătate s-ar putea dovedi problematică, a subliniat această sursă.
Biroul Băncii Mondiale din Nigeria a refuzat orice comentariu.