Gruparea de evaziune racola străini ca asociaţi în firme fantomă şi era ajutată de funcţionari ANAF

Direcţia Naţională Anticorupţie arată luni, într-un comunicat de presă, că persoanele suspectate în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 50 milioane de euro foloseau firme fantomă, pe care le controlau şi prin care derulau operaţiuni comerciale, trecând în evidenţele contabile cheltuieli fictive.

Reţeaua infracţională viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist, potrivit procurorilor.

Fiecare membru al grupului infracţional avea atribuţii bine determinate, unii dintre aceştia se ocupau de înfiinţarea firmelor fantomă, alţii racolau cetăţeni străini pentru a-i „plasa” ca asociaţi în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alţii căutau români dispuşi să îşi asume calitatea de asociat şi administrator al societăţilor de acest gen, în schimbul unor sume de bani.

De asemenea, alţi membri ai grupării reprezentau firmele fantomă în relaţia cu autorităţile fiscale şi în identificarea funcţionarilor care să-i sprijine, fie prin muşamalizarea controalelor fiscale, fie prin neefectuarea controalelor.

Alte articole

Românii care sunt obligați să declare banii la stat. Legea se aplică peste tot în România, ANAF verifică tot

ANAF scoate la licitație rochii de mireasă confiscate din Oradea. Prețurile sunt între 1.000 și 4.000 de lei

Alţi membri ai grupării intermediau legăturile cu funcţionari din cadrul ANAF cu atribuţii în verificarea firmelor şi se implicau în soluţionarea controalelor fiscale la firmele fantomă.

În cadrul grupării erau şi persoane care se ocupau de întocmirea documentaţiei contabile pentru operaţiunile comerciale realizate de firmele fantomă, iar altele coordonau operaţiunile de transport şi menţineau legătura cu şoferii şi cu reprezentanţii firmelor beneficiare, au mai stabilit procurorii DNA.

Membrii grupării urmăreau în principal reducerea substanţială a obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate.

„Concomitent, erau evidenţiate cheltuieli care nu aveau la bază operaţiuni reale ori erau evidenţiate alte operaţiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În acelaşi timp, persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credinţă a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA”, a precizat DNA.

Anchetatorii au mai stabilit că membrii reţelei au derulat „operaţiuni comerciale triunghiulare scriptice”, în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piaţa internă, pentru a nu plăti TVA şi impozit pe profit, folosind în acest scop mai multe societăţi comerciale pentru reducerea masei impozabile.

„Astfel, aceştia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare şi menţionau, tot fictiv, că operaţiunile ar fi fost susţinute şi prin realizarea de tranzacţii bancare în «buclă» . În realitate, operaţiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăţilor în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea iniţiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor”, susţin procurorii DNA.

De asemenea, pentru a nu plăti taxe şi impozite, reprezentanţii acestor societăţilor recurgeau la „reglarea” balanţei de TVA sub forma corelării valorii achiziţiilor cu livrările efectuate, „uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăţi comerciale cu un comportament de tip «fantomă», controlate prin interpuşi”, au mai arătat procurorii.

Membrii grupării au produs, în perioada 2011-2013, un prejudiciu bugetului de stat estimat la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit şi TVA neachitate, precum şi TVA rambursat prin declararea de operaţiuni fictive, au mai stabilit procurorii.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au făcut, luni, 160 de percheziţii în Bucureşti şi judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa, în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 50 de milioane euro, fiind dispusă urmărirea penală a 50 de persoane, între care sunt şi angajaţi ai Ministerului de Finanţe, avocaţi şi administratori de firme.

Potrivit unui comunicat al DNA, percheziţiile sunt făcute la sediile unor firme şi la locuinţe din Bucureşti şi cele cinci judeţe, într-o cauză penală complexă privind infracţiuni de corupţie şi evaziune fiscală care implică un număr mare de persoane constituite într-un grup infracţional organizat.

DNA a precizat că este vizată activitatea a peste 100 de firme româneşti şi străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăţi comerciale români şi străini, avocaţi, contabili şi angajaţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În dosar mai sunt vizaţi senatorul PSD de Giurgiu Niculae Bădălău, care ar fi protejat gruparea, şi procurorul Angela Eugenia Nicolae, şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe – altele decât Phare, din cadrul Parchetului ICCJ, suspectată de trafic de influenţă.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat, luni, că a încuviinţat, la cererea DNA, percheziţia domiciliară şi a biroului, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă a procurorului Angela Eugenia Nicolae, şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe – altele decât Phare, din cadrul Parchetului ICCJ.

„La data de 27 octombrie 2013, CSM a avizat efectuarea percheziţiilor, având în vedere că procurorul în cauză este suspectat în legătură cu infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată în favoarea unor reprezentanţi ai societăţilor comerciale cercetate pentru evaziune fiscală”, a precizat DNA, într-un comunicat de presă

În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au făcut demersuri pentru identificarea bunurilor mobile şi imobile, astfel încât să fie aplicate măsuri asiguratorii, a mai arătat DNA.

Senatorul PSD de Giurgiu Niculae Bădălău este suspectat că ar fi făcut parte din palierul de protecţie a grupării de evaziune fiscală, potrivit unor surse judiciare.

Senatorul PSD de Giurgiu Niculae Bădălău a venit luni la DNA, el declarând că este nevinovat, că are conştiinţa împăcată şi că îşi va da demisia dacă se va cere ridicarea imunităţii sale.

Niculae Bădălău a precizat că nu a fost adus la DNA cu mandat de aducere, ci s-a prezentat în calitate de simplu cetăţean, pentru a rezolva această chestiune.

„Voi răspunde în faţa legii ca orice cetăţean, dacă se dovedeşte că am vreo implicaţie”, a spus Bădălău.

Şeful DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni că în dosarul de evaziune sunt vizate şi persoane cu funcţii importante, dar despre care nu se pot da informaţii decât după ce li se aduc la cunoştinţă învinuirile, precizând că vor fi duse la audieri 80 de persoane, din care 50 vor fi puse sub învinuire.

În dosarul de evaziune fiscală care vizează domeniul industriei alimentare ar fi în atenţia anchetatorilor şi angajaţi ai Gărzii Financiare, au precizat surse judiciare.