„Aici suntem cu toţii prietenii extinderii”, a rezumat şefa diplomaţiei croate Maria Pejcinovic Buric, în timpul unei reuniuni organizate la Sounion, lângă Atena. Această întrevedere este a doua a miniştrilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi statelor din ‘B4’ (Grecia, Bulgaria, România şi Croaţia).
Şi de data aceasta au fost invitaţi miniştrii ţărilor din Balcani ce doresc să adere la UE – Albania, Serbia, Macedonia, Kosovo, Muntenegru şi Bosnia. Chiar dacă toţi participanţii şi-au exprimat acordul pentru extinderea UE, au existat şi divergenţe cu privire la calendar.
Astfel, ministrul de externe bulgar, Ekaterina Zaharieva, a estimat drept realist orizontul anului 2025 evocat în noiembrie de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru aderarea efectivă a celor mai avansate ţări candidate la aderare, Serbia şi Muntenegru.
Însă omologul său ungar Peter Szijjarto a pledat pentru o ‘extindere accelerată’. „În caz contrar, vom sfârşi prin a avea probleme de securitate foarte serioase”, a atenţionat el, „pentru că toţi marii jucători au o strategie pentru această regiune, exceptând UE!”.La rândul său, ministrul polonez de externe Jacek Czaputowicz a subliniat ‘dimensiunea strategică’ a extinderii.
În aprilie, Comisia Europeană a propus lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia, în pofida reticenţelor din partea unor ţări membre ale UE, precum Franţa sau Austria.