Mugur Isărescu: Preţurile sunt împinse în sus de o cerere în exces. BNR a menţinut la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul anului

UPDATE În luna mai, BNR a crescut de la 3% la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a mărit, de la 3,1% la 3,3%, prognoza pentru decembrie 2020, în contextul în stimularea cererii interne peste potenţialul economiei.

Joi, Isărescu a avertizat că inflaţia de bază a accelerat şi există, în continuare, condiţii tensionate pe piaţa muncii.

”Există această problemă, anume că inflaţia de bază a accelerat. Preţurile sunt împinse în sus de o cerere în exces şi există o presiune şi din cauza costurilor salariale. (…) Activitatea economică s-a intensificat în mod surprinzător. (…) Există condiţii tensionate pe piaţa muncii”, a spus guvernatorul, potrivit News.ro.

„Rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată să atingă 4,2% la finele anului curent, 3,4% în decembrie 2020 şi 3,3% la orizontul proiecţiei, respectiv trimestrul II 2021. Sub impactul şocurilor nefavorabile din prima parte a anului, indicatorul este anticipat să se menţină în afara intervalului ţintei centrale şi pe parcursul semestrului II 2019. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va coborî în jumătatea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2020, ca urmare a disipării influenţei şocurilor inflaţioniste înregistrate în urmă cu un an. Valorile anticipate pentru restul intervalului de prognoză se plasează pe o traiectorie relativ stabilă”, se spune în Raport.

Alte articole

Scumpiri 2025. Care sunt produsele și serviciile cu cele mai mari creșteri de preț în ianuarie. Vestea bună – sunt și alimente care s-au ieftinit

Adrian Vasilescu, consilierul lui Isărescu, îi linişteşte pe români: „Din ianuarie sau februarie o să terminăm cu creşterea inflaţiei”

Conform documentului, preţurile volatile ale alimentelor (LFO) sunt proiectate a înregistra o dinamică anuală de 11,4% la finele anului curent şi de 2,9% la sfârşitul celui viitor, valori relativ similare celor din Raportul anterior. Traiectoria acestora este configurată de creşterile de amploare care au avut loc la începutul anului curent pe plan european (în contextul condiţiilor meteorologice nefavorabile) şi de ipoteza înregistrării unei recolte agricole normale în 2020 cu efect de atenuare a presiunilor inflaţioniste asociate acestei componente la acest orizont.

Raportul menţionează că traiectoria preţurilor administrate prevede creşteri anuale de 1% şi 2,8% la finele anului 2019 şi, respectiv, finalul celui viitor. Comparativ cu Raportul anterior, proiecţia pentru sfârşitul anului curent a fost ajustată în jos cu 0,9 puncte procentuale, în principal pe seama reducerii preţurilor gazelor naturale furnizate în regim reglementat clienţilor casnici. Pentru finele anului viitor nivelul proiectat este similar celui prognozat în runda precedentă, în absenţa unor noi informaţii relevante pentru acest orizont de timp.

Dinamica anuală a preţurilor combustibililor este preconizată să atingă 4,7% la finele anului curent, nivel revizuit în sens descendent cu 1,7%, şi 2,1% la sfârşitul celui viitor, valoare reevaluată în sens ascendent cu 0,4%.

Scenariul de evoluţie a preţurilor produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice prevede dinamici anuale de 6,7% şi 4,2% la finele anului curent şi, respectiv, sfârşitul celui viitor.

Raport menţionează că, în pofida diminuării unor riscuri evidenţiate în runda precedentă, conduita politicii fiscale şi a celei de venituri îşi păstrează relevanţa ca sursă de riscuri, dar mai ales de incertitudini pe intervalul de proiecţie. Configuraţia acestor politici ar putea fi grevată de calendarul electoral încărcat din perioada 2019-2020 – cu runde succesive de alegeri prezidenţiale, locale şi parlamentare -, în condiţiile în care atât caracteristicile execuţiei bugetare din anul curent, cât şi setul de măsuri ce vizează majorarea punctului de pensie (în 2019 şi 2020) ar impune, cel mai probabil, măsuri compensatorii consistente, în vederea încadrării în plafoanele bugetare de referinţă.

Conform BNR, astfel de măsuri sunt reclamate şi de necesitatea realizării unei compresii a cererii agregate excedentare din economie, indispensabilă din perspectiva diminuării riscurilor unei continuări a amplificării dezechilibrului extern şi, astfel, a asigurării în manieră sustenabilă a surselor de finanţare a acestuia.

Isărescu a atras atenţia că tot consumul final total este acea componentă care trage în sus activitatea economică. În plus, guvernatorul consideră că inflaţia va fi ţinută sub control pe termen mediu.

”Inflaţia va fi ţinută sub control pe termen mediu, chiar dacă urmează doi ani electorali”, a mai spus Isărescu.

El a subliniat că creditarea populaţiei şi-a temperat creşterea, pe fondul măsurilor macroprudenţiale recente, dar creditele acordate societăţilor nefinanciare şi-au păstrat traiectoria ascendentă.

______

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,84% în luna iunie, pe fondul diminuării preţurilor la alimente cu 0,47% şi la mărfurile nealimentare cu 0,24% şi al scumpirii serviciilor cu 0,17%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, scrie agerpres.ro.

Citeşte şi Eurostat: România a fost şi în luna iunie ţara cu cea mai mare inflaţie anuală din UE

Preţurile de consum au scăzut cu 0,23% în iunie 2019, comparativ cu luna anterioară, şi cu 2,98% faţă de sfârşitul anului trecut (decembrie 2018).

Banca Naţională a României (BNR) a majorat, la jumătatea lunii mai, la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,3% pentru 2020.

BNR estima, în februarie 2019, o inflaţie de 3% pentru finalul acestui an, respectiv de 3,1% pentru 2020.