Miniştrii de Finanţe din zona euro au avut dispute aprinse noaptea trecută, într-o teleconferinţă, după ce au văzut estimări conform cărora datoriile Greciei vor scădea doar la 129% din PIB până în 2020, în loc de nivelul ţintit de 120%, au spus sursele, relatează Bloomberg.
Datoriile Greciei au atins la sfârşitul anului trecut 160% din PIB.
Din cauza acestui nou obstacol apărut în discuţiile referitoare la programul de susţinere financiară, de 130 miliarde de euro, viitoarea întâlnire a miniştrilor, programată luni, s-ar putea limita doar la aprobarea planului de reducere a datoriilor Greciei către creditorii privaţi printr-un schimb de obligaţiuni, esenţial pentru evitarea intrării ţării în incapacitate de plată în martie, au arătat sursele.
Grecia trebuie să răscumpere pe 20 martie obligaţiuni de 14,5 miliarde de euro.
Ministrul de Finanţe din Estonia, Jurgen Ligi, a declarat joi că Europa adoptă o poziţie mai fermă faţă de Grecia, după doi ani în care ţintele de reducere a deficitului bugetar au fost ratate.
O strategie în două etape, respectiv autorizarea săptămâna viitoare a schimbului de obligaţiuni, urmată apoi de aprobarea celui de-al doilea program de finanţare din partea UE şi FMI, ar putea declanşa riscuri politice, în unele parlamente fiind necesară supunerea de două ori la vot.
De asemenea, summit-ul liderilor europeni din 1-2 martie pe tema Greciei s-ar transforma într-un joc de noroc, după ce ţări precum Olanda şi Finlanda au cerut amânarea programului de sprijin până după alegerile din Grecia din aprilie.
Una dintre surse a spus că se formează un consens pentru reducerea dobânzilor impuse Greciei, în timp ce oficiali ai băncilor centrale au indicat că BCE ar putea transfera guvernelor naţionale şi programului de criză profiturile viitoare aduse de obligaţiunile elene.
Grecia a obţinut primul program financiar de 110 miliarde de euro în mai 2010, la dobânzi medii de 5%. Guvernele din zona euro au redus deja dobânzile la circa 4% în martie anul trecut.