La 1 februarie 2021, jurnalistul Ko Zin Lin Htet a primit un apel telefonic de la o sursă panicată din Yangon, cel mai populat oraș din Myanmar. Bărbatul i-a spus că armata a preluat și aresta politicieni, apoi a închis. Ko Zin Lin Htet își amintește ce a făcut în continuare: „Am verificat telefonul și conexiunea la internet. Nimic nu funcționa”. S-a urcat pe o motocicletă și a condus până la clădirea parlamentului, unde a văzut soldați, nu polițiști, păzind clădirea. În acel moment, și-a dat seama că a avut loc o lovitură de stat și că, prin închiderea internetului, noua juntă a readus țara în era pre-Internet.
De luni de zile, armata a pus sub semnul întrebării rezultatele alegerilor din noiembrie 2020, care au fost câștigate de Aung San Suu Kyi de la Liga Națională pentru Democrație. Lovitura de stat a fost organizată în ziua în care deputații trebuiau să depună jurământul.
La primele ore ale dimineții, junta a trimis soldați la furnizorul de servicii de internet și i-a forțat pe ingineri să închidă conexiunea cu lumea exterioară. A fost primul nivel al unei lovituri digitale, concepute pentru a controla comunicațiile și a încetini și în cele din urmă a închide Internetul.
Citeşte şi România nu recuperează decalajul și are printre cei mai puțini utilizatori de internet din Europa
Nathan Maung, de asemenea jurnalist, își amintește confuzia și neîncrederea în ziua în care armata a preluat controlul. „Internetul nu funcționa. M-am uitat la ultimele mesaje, era unul de la prietenul meu care spunea: „La naiba, s-a întâmplat”. Dar nu înţelegeam, nu știam ce s-a întâmplat” a spus Maung, pentru The Guardian. Întreaga țară a căzut într-o gaură neagră.
Viața în întuneric
Din Ucraina până în Myanmar, întreruperile de internet administrate de guvern sunt în creștere în întreaga lume. În 2021, au existat 182 de deconectări în 34 de țări, potrivit Access Now, un ONG care urmărește conectivitatea în întreaga lume. Țările din Africa și Asia au trecut la întreruperi de curent în încercarea de a controla comportamentul oamenilor, în timp ce în India, în special în regiunea Jammu și Kashmir, a plonjat în întuneric digital de mai multe ori decât oricare alta, anul trecut.
Utilizarea sporită a comutatorului evidențiază o tendință globală înfricoșătoare către autoritarismul digital, deoarece guvernele folosesc accesul la internet ca o armă împotriva propriilor oameni.
„Închiderea internetului este bine cunoscută în unele țări ca un semn că ceva rău este pe cale să se întâmple. Acest lucru se limitează la abuzul drepturilor omului, pentru că te acoperă cu o mantie neagră” spune Simon Angus, economist de la Universitatea Monash, care monitorizează conexiunea globală la Internet în timp real. Aceste opriri ale internetului fac ca angajații de urgență și din spitale să fie „decuplați” și paralizează sistemul financiar, iar guvernele folosesc din ce în ce mai des această metodă.
Datele de la Access Now arată că deconexiunile la internet au crescut la nivel global cu 15% în 2021, comparativ cu anul precedent. Asemenea mișcări provoacă pagube economice uriașe, în medie de 5,5 miliarde de dolari anul trecut, dar în mare parte trec neobservate de restul lumii, deoarece fluxul de informații către și dinspre țările afectate este perturbat.
În Ucraina, mantia neagră a căzut cu o oră înainte ca invazia rusă să înceapă în 24 februarie, când un atac cibernetic masiv, sponsorizat de Moscova asupra unei rețele cheie de internet prin satelit a deconectat zeci de mii de modemuri ucrainene. Sudanul a întrerupt internetul după lovitura militară de stat. Tulburările civile din Etiopia și Kazahstan au cauzat întreruperi ale internetului, deoarece guvernele încearcă să împiedice mobilizarea politică și să oprească apariția știrilor despre represiunea militară.
Închiderile internetului nu sunt folosite doar de guvernele care se confruntă cu tulburări civile. În fiecare an, pentru milioane de utilizatori de internet din Sudan până în Siria, din Iordania până în India se restricţionează accesul la internet în timpul perioadelor de examene, guvernele rotind comutatorul pe OFF în încercarea de a evita fraudele high-tech.
În ultimii cinci ani, asistenta Aja Hič (21 de ani) a fost forțată să-și susțină examenele medicale în Algeria fără acces la internet. Asta pentru că în fiecare an serverele guvernamentale închid internetul timp de cinci zile pentru a se asigura că absolvenții nu trișează.