Guvernul a adoptat o OUG pentru a putea suplimenta Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate

Potrivit unui comunicat, Guvernul a modificat şi completat Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în sensul punerii sale în concordanţă cu prevederile Codului fiscal şi pentru crearea cadrului legal suplimentării Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), în vederea asigurării accesului pacienţilor la serviciile de sănătate.

Noile reglementări sunt cuprinse într-o Ordonanţă de Urgenţă adoptată miercuri de Guvern.

Potrivit actului normativ, toate categoriile de persoanele fizice care, în prezent, sunt asigurate cu plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din bugetul de stat şi din alte surse bugetare, vor beneficia în continuare de calitatea de asigurat. Prin urmare, noile prevederi armonizează Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cu prevederile Codului Fiscal care vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018 şi stabileşte modalitatea de finanţare a contribuţiilor de sănătate pentru persoanele fizice asigurate prin plata contribuţiilor de sănătate de către stat, precizează sursa citată.

Guvernul aminteşte că, potrivit prevederilor din Codul Fiscal, pentru categoriile de persoane asigurate fără plata contribuţiei de sănătate, a fost eliminată obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din sarcina bugetului de stat, a angajatorului sau a fondului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale constituit în condiţiile legii, precum şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj.

Alte articole

Ordonanța-trenuleț îngheață salariile bugetarilor și pensiile speciale. Cum arată ultima formă a proiectului care îi sperie pe bugetari

Românii care își fac asigurare de viață, raportați la ANAF din 1 ianuarie 2025. Cum motivează măsura Ministerul Finanțelor

De asemenea, actul normativ are în vedere instituirea cadrului legal pentru a asigura sumele necesare Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), în vederea furnizării serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare, dispozitivelor medicale şi altor servicii la care au dreptul asiguraţii.

„Concret, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile FNUASS se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat. Măsura are scopul să asigure dreptul la sănătate al asiguraţilor în sistemul public de sănătate”, subliniază Executivul.

De asemenea, actul normativ cuprinde reglementări necesare pentru ca persoanele asigurate să poată să facă dovada calităţii de asigurat chiar şi în situaţia în care nu au primit cardul naţional de sănătate sau nu se regăsesc în sistemul informatic unic integrat (SIUI). Astfel, în cazuri speciale, adeverinţa de asigurat este document justificativ.

Cardul de sănătate este un document personal, netransmisibil, iar validarea cu cardul de sănătate a serviciilor medicale reprezintă acordul implicit al asiguraţilor pentru plata acestor servicii din fondul de sănătate.

Pe de altă parte, utilizarea fără drept a cardului de sănătate de către furnizorii de servicii în scopul raportării şi validării unor servicii (medicale/medicamente/dispozitive medicale), constituie acum infracţiune şi se pedepseşte conform legii (art. 327 din Codul penal – falsul privind identitatea).

Totodată, a fost reglementat cadrul legal pentru stabilirea pachetului de servicii medicale furnizate de asigurările voluntare de sănătate. Sunt clarificate, astfel, situaţiile în care asigurătorii acordă servicii medicale incluse în pachetul de bază care se decontează din bugetul FNUASS, se arată în comunicat.

Începând cu anul 2018, se vor adăuga persoanelor asigurate fără plata contribuţiei – copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani elevi sau studenţi, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului, persoanele coasigurate, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale, etc – şi următoarele categorii de persoane pentru care plata contribuţiei se făcea până acum din alte surse bugetare:

– persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale;

– persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în concediu pentru copilul cu handicap potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;

– persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;

– persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea acestei instituţii, care nu au venituri, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;

– persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare;

– persoanele fizice cu venituri lunare din pensii;

– persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri;

– personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse.