Guvernul a adoptat OUG privind comasarea alegerilor locale şi europarlamentare. Un politician poate candida concomitent la primărie, preşedinţia consiliului judeţean şi un loc de europarlamentar

Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie va începe la data de 12 martie 2024 şi se va încheia în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial, prevede OUG.

Preşedintele AEP Toni Greblă a precizat că un element de noutate este pentru votul în străinătate şi anume listele suplimentare care erau consemnate cu pixul sunt acum consemnate electronic, prin Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Astfel lista suplimentară pentru cetăţenii români din străinătate e generată electronic, ceea ce duce la economisirea timpului şi păstrarea acurateţii, a mai explicat Greblă.

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente Toni Greblă a afirmat, referitor la migrarea aleşilor locali pe listele altor partide, în calitate de candidaţi la alegeri, că este o decizie de oportunitate politică, nu este de constituţionalitate.

„Eu nu vreau să intru în această dezbatere, pentru că, repet AEP se va păstra neutră, echidistanţă şi egală faţă de toţi competitorii politici, indiferent de faptul că sunt mai mari, mai mici, mai de opoziţie, mai de stânga, mai de centru, mai de dreapta, mai de sus, mai de jos, ne vom comporta în mod egal pentru a le asigura o posibilitate egală tuturor să-şi exercite drepturile lor”, a adăugat el.

Alte articole

Toni Greblă, președintele AEP: „Marțea sau miercurea viitoare putem să publicăm rezultatele definitive totale pentru locale”

PSD, scor istoric la europarlamentare, cel mai mare de la integrarea României in UE: cei mai mulți eurodeputați de la același partid

Greblă, a explicat că aleşii locali care vor dori să candideze din partea altui partid, la alegerile din 9 iunie, o vor putea face cu până 45 de zile înaintea scrutinului.

Potrivit proiectului, la alegerile din data de 9 iunie, o persoană poate candida, în acelaşi timp, pentru Parlamentul European, precum şi pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al Consiliului judeţean, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă: ”Trebuie să continuăm politicile care promovează egalitatea de şanse, care combat discriminarea şi violenţa împotriva femeilor”

Proiectul de act normativ prevede înfiinţarea pentru cele două tipuri de scrutin a Biroului Electoral Central, Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripţie judeţeană, Biroului electoral de circumscripţie a Municipiului Bucureşti, birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală, birourilor electorale de circumscripţie ale sectoarelor Capitalei şi birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi din străinătate.

Referitor la exercitarea votului, proiectul prevede, între altele, că, prin derogare de la prevederile articolului 18 alineat (41) din Legea nr. 115/2015, cu modificările şi completările ulterioare, „cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 60 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul”.

Totodată, proiectul de OUG prevede prelungirea duratei votării în ziua de referinţă până la ora 22,00. Alegătorii care la ora 22,00 se vor afla la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot vor putea să îşi exercite dreptul de vot până cel mult la ora 23,59.

Privitor la mandatele aleşilor locali, având în vedere situaţia specială din acest an, pentru a respecta principiul periodicităţii alegerilor locale şi a asigura respectarea termenului de exercitare a mandatelor de 4 ani ale autorităţilor administraţiei publice locale termenul de referinţă de la care va începe procesul de validare a aleşilor locali este data de 27 septembrie 2024.

„Astfel, constituirea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene se va realiza în 60 de zile, calculate de la data de 27 septembrie 2024. De asemenea, pentru anul 2024 termenul pentru validarea mandatelor de primari, respectiv de preşedinţii ai consiliilor judeţene se calculează de la data de 27 septembrie 2024”, conform proiectului.

Citeşte şi: Gabriela Firea schimbă ţinta criticilor în scandalul bugetului Capitalei: „Soluţia poate veni acum doar de la echipa social-democrată! PNL Bucureşti l-a susţinut pe Nicuşor Dan”

Norma derogatorie de la prevederile articolul 160 alineat (1) litera h) din Codul administrativ va permite unui primar în funcţie sau unui preşedinte de consiliu judeţean să candideze din partea unui partid politic, altul decât cel pe lista căruia a candidat, fără să îi înceteze mandatul de primar sau mandatul de preşedinte de consiliu judeţean.

„Totodată, se impune ca această normă derogatorie să fie aplicabilă până la data intrării în exerciţiul mandatului de primar, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, ca urmare a organizării alegerilor din data de 9 iunie 2024. Astfel, în lipsa reglementării, în temeiul actelor normative sus menţionate, în situaţia în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic faţă de partidul politic pe a cărui listă a fost ales devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului prevăzut la art. 160 alineat (1) litera h) din Codul administrativ, situaţie în care se poate regăsi şi un preşedinte de consiliu judeţean”, se spune în document.

Proiectul de OUG stabileşte că la alegerile din data de 9 iunie, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va asigura serviciile de telefonie specială şi de comunicaţii de voce şi date necesare birourilor electorale din ţară, precum şi funcţionarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.

În cuprinsul proiectului act normativ sunt stabilite principalele categorii de cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor din data de 9 iunie, precum şi autorităţile responsabile de efectuarea acestora.

Astfel, sumele necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorităţii Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv şi pentru instituţiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Naţional de Statistică şi direcţiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

Citeşte şi: Sebastian Burduja aruncă bomba despre bugetul Capitalei! „Încă e blocat. Bucureştenii pot rămâne fără transport public, căldură şi apă caldă”

Pentru buna desfăşurare a alegerilor cheltuielile pentru amenajarea şi dotarea secţiilor de votare din ţară se asigură din bugetele locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti.

Guvernul va stabili, prin hotărâre, în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei votării, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente şi a Ministerului Afacerilor Interne: calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale; cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum şi numărul de zile pentru care se acordă indemnizaţiile; măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.

Conform preambulului proiectului de act normativ, adoptarea ordonanţei de urgenţă are în vedere asigurarea unei reprezentativităţi mai mari a membrilor din România în Parlamentul European şi consolidarea poziţiei României în Uniunea Europeană, prin transmiterea unui semnal clar că îşi doreşte să urmeze poziţia pro-UE şi proiectele pentru dezvoltarea Uniunii pentru toate unităţile administrativ-teritoriale, prin faptul că aleşii locali pot motiva cetăţenii să se prezinte într-un număr mai mare la urne şi să-şi exprime opţiunile de vot.

Ordonanţa de urgenţă este propusă spre adoptare în vederea reducerii cheltuielilor şi a perioadei electorale, în condiţiile în care în România în anul 2024 se vor desfăşura patru tipuri de scrutine electorale, dar şi ţinând cont de faptul că, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, alegerile europarlamentare se desfăşoară în mod frecvent, la aceeaşi dată cu cele locale, mai explică iniţiatorii.

„Măsurile propuse prin prezentul proiect nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cum ar fi de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008 şi nr. 47/2018, respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor”, se mai susţine în document.

Citeşte şi: Arhiepiscopia Bucureștilor șterge pe jos cu ”fariseul” Clotilde Armand! ”Folosește electoral subiectul Catedralei Mântuirii Neamului”

Pentru alegerile din data de 9 iunie, europarlamentare şi locale, va exista o singură infrastructură electorală, a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.

„Aşa cum este proiectul ordonanţei de urgenţă, va fi o singură infrastructură electorală. Deci, un singur Birou Electoral Central, un singur Birou de Circumscripţie, un singur Birou al Secţiei de Votare. În Biroul respectiv, numărul membrilor, să zicem al unui Birou de Secţie de Votare, pentru că asta interesează pe toată lumea, numărul va fi acelaşi care a existat şi în 2020. Vor exista la mijloc 5 urne, una pentru buletinele de vot pentru europarlamentare, celelalte patru pentru alegerile locale, respectiv primar, preşedinte de Consiliu judeţean, Consiliu Local şi Consiliu judeţean. Şi vor exista suficiente cabine, 5, 6, 7, în aşa fel încât, acolo cetăţeanul să-şi exercite dreptul de vot”, a declarat Toni Greblă, vineri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, după adoptarea proiectului.

Şeful AEP a adăugat că va exista o singură urnă specială pentru toată secţia de votare.

” Cu ea se vor deplasa doi din membri din Biroul Secţiei de votare, în condiţiile legii, pentru motivele pe care le ştiţi, desemnaţi de către preşedinte, împreună cu un subofiţer de la jandarmi sau de la Inspectoratul de Poliţie. În urna specială vor fi introduse toate cele 5 buletine de vot, dacă cetăţeanul respectiv optează să voteze pentru ambele două tipuri de alegeri şi dacă are dreptul să opteze pentru ambele într-o anume secţie de votare. Trebuie precizat că pentru alegerile europarlamentare există o singură Circumscripţie electorală pe toată ţara şi pe toată străinătatea. Şi, deci, un cetăţean român, indiferent unde se află, poate să-şi exercite dreptul de a vota pentru europarlamentare. Pentru alegerile locale trebuie să voteze numai în localitatea de domiciliu sau dacă are reşedinţa stabilită în acea localitate cu mai mult de 30 de zile înainte de data alegerilor”, a declarat Toni Greblă.

Citeşte şi: Primăria Capitalei, în colaps! Mii de angajați vor primii doar 25% din salariu! Nicușor Dan ridică din umeri: „Continuăm discuţiile”