Guvernul a amânat aplicarea unor dispoziţii din noul Cod de procedură civilă

Guvernul a amânat pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 1 ianuarie 2019, termenele prevăzute de Legea nr.2/2013 (privind degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă) și prorogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2015, la: 

• art. XII alin.(1) – referitor la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu;
• art. XIII teza I – privitor la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs, de către instanța a cărei hotărâre se atacă;
• art. XVIII alin.(1) – referitor la pragul valoric de până la 500.000 lei inclusiv care delimitează hotărârile ce nu sunt supuse recursului;
• art. XIX alin.(1) – privitor la compunerea, din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau un judecător desemnat de acesta și 12 judecători din cadrul secției respective, a completului instanței supreme pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Complementar, prin actul normativ s-a extins aplicarea măsurilor legislative instituite, temporar, de art. XII alin.(2), art. XIV-XVII, art. XIII alin. (2) și art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013, și proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 și până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv, după cum urmează:

• cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului se vor desfășura în ședință publică, dacă legea nu prevede altfel;
• pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs se va realiza potrivit dispozițiilor art. XIV-XVII din Legea 2/2013;
• nu vor fi supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art.94 pct.1 lit. a)-j) ale NCPC, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv;
• sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se vor judeca de un complet format din președintele secției corespunzătoare a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau de un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective;

Alte articole

Şedinţă de guvern pentru aprobarea unui proiect de ordonanţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

Şedinţă de Guvern. Statutul asistentului maternal, gestionarea fondurilor din PNRR şi implementarea reţelelor 5G, pe ordinea de zi

Dispozițiile NCPC privind cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu  sunt subsumate noii concepții arhitecturale moderne a procesului civil, fiind destinate să realizeze o administrare mai eficientă a justiției civile, prin asigurarea unei mai mari operativități și desfășurarea acestei etape a procesului civil în condiții mai puțin formale.

Aplicarea dispozițiilor NCPC privind cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu face necesară asigurarea unei infrastructuri adecvate a instanțelor judecătorești.

În urma evaluării realizate în anul 2016, a rezultat faptul că până în acest moment au fost amenajate aproximativ 30% din necesarul spațiilor cu destinația de cameră de consiliu, fiind semnalat, de către instanțele judecătorești, un deficit de 539 de astfel de spații.

Așa fiind, este necesară continuarea procesului de asigurare, la nivelul infrastructurii instanțelor judecătorești, a suportului material pentru aplicarea dispozițiilor NCPC referitoare la cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu, astfel încât să fie atinse obiectivele urmărite de legiuitor cu ocazia instituirii acestor reguli de procedură.

În acest scop, actul normativ instituie responsabilități concrete în sarcina reprezentanților sistemului judiciar, în scopul asigurării, pe perioada prorogării, a premiselor realizării, la nivelul instanțelor judecătorești, a infrastructurii necesare aplicării în condiții optime a prevederilor în cauză din NCPC, la data de 1 ianuarie 2019.

Astfel, până la data de 31 martie 2017, președinții instanțelor judecătorești vor estima necesarul de spații cu destinația de cameră de consiliu, precum și sumele necesare asigurării acestora, inclusiv pentru dotările necesare.

Totodată, până la 31 martie 2017, președinții instanțelor judecătorești vor propune, ținând seama de necesitatea realizării spațiilor cu destinația de cameră de consiliu până la data de 31 decembrie 2018, precum și a asigurării eficienței și a rezonabilității costurilor, modalitățile concrete de asigurare a acestor spații, cum ar fi: reamenajarea sau efectuarea de lucrări de extindere a actualelor imobile, identificarea și alocarea, în condițiile legii, a imobilelor necesare funcționării instanțelor judecătorești și amenajarea corespunzătoare a acestora, precum și, dacă niciuna dintre acestea nu este posibilă, construcția de noi sedii. Propunerile formulate vor ține seama de numărul estimativ de procese de competența instanței respective, numărul judecătorilor care funcționează în cadrul acelei instanțe, infrastructura existentă la nivelul instanței respective și altele asemenea.

Datele se transmit curților de apel, care le centralizează și le comunică Ministerului Justiției până la data de 30 aprilie 2017. Până la data de 30 iunie 2017, Ministerul Justiției analizează datele transmise de curțile de apel și întocmește și supune Guvernului spre adoptare, prin hotărâre, planul de acțiune cuprinzând necesarul de spații și limitele minime și maxime pentru acestea, etapele de realizare, sumele necesare implementării soluțiilor identificate, precum și modalitatea de asigurare, la nivelul Ministerului Justiției, a personalului necesar punerii în aplicare a acestuia.

În vederea punerii în aplicare a planului de acțiune adoptat de Guvern, Ministerul Justiției întreprinde demersurile pentru asigurarea spațiilor necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești de către Guvern, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, și propune sumele necesare care vor fi alocate, în condițiile legii, de la bugetul de stat.

De asemenea, Ministerul Justiției monitorizează punerea în aplicare a planului de acțiune și informează Guvernul cu privire la stadiul punerii sale în aplicare, până la data de 31 decembrie 2017, precum și trimestrial, în cursul anului 2018.