Guvernul a adoptat o Ordonanță de urgență prin care au fost prorogate, până la 1 ianuarie 2017, termenele prevăzute la art.XII alin.(1), art.XIII teza I, art.XVIII alin. (1) și art. XIX alin.(1) din Legea nr.2/2013, care privesc:
– prevederile ce reglementează cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu;
– dispozițiile privind pregătirea dosarului de apel/recurs de către instanța a cărei hotărâre se atacă;
– prevederile referitoare la pragul valoric (500.000 lei) care delimitează hotărârile (ne)susceptibile de recurs;
– dispozițiile privind compunerea completului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) competent să soluționeze sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (complet alcătuit din președintele secției corespunzătoare a ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta și 12 judecători din cadrul secției respective).
Citeşte şi: Un articol din Codul de procedură civilă, declarat neconstituţional de CCR
Corelativ, prin aceeași Ordonanță de urgență s-a extins aplicarea unor măsuri legislative instituite, temporar, de Legea nr. 2/2013. Astfel, în procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016 și până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv:
– cercetarea procesului și, după caz, dezbaterea fondului se vor desfășura în ședință publică, dacă legea nu prevede altfel;
– pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs se va realiza de către instanța care soluționează calea de atac respectivă;
– nu vor fi supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv;
– sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se vor judeca de un complet format din președintele secției corespunzătoare a ÎCCJ sau un judecător desemnat de acesta și 8 judecători din cadrul secției respective.
Măsurile adoptate prin această Ordonanță de urgență au rolul să înlăture apariția unor disfuncționalități în activitatea de înfăptuire a justiției civile, inclusiv din perspectiva aplicării în timp a legii de procedură civilă. Prorogarea a fost determinată, în principal, de faptul că, în urma evaluării necesarului de spații cu destinația de cameră de consiliu, la nivelul secțiilor civile, din necesarul total de 726 de camere de consiliu, până în prezent au fost amenajate 148 de astfel de spații. În bugetul de stat pe anul 2016 au fost prevăzute fonduri în sumă de 4.000.000 lei pentru amenajarea camerelor de consiliu la instanțe.
Aplicarea în condiții optime a dispozițiilor NCPC mai sus amintite depinde, în mod necesar, de continuarea implementării planului de măsuri de ordin administrativ (investiții în infrastructură, achiziții publice, resurse umane și bugetare), care a însoțit Legea nr.2/2013.
Prorogarea inițială a fost acompaniată de adoptarea unui plan de măsuri administrative (investiții în infrastructură, achiziții publice, resurse umane, bugetare, IT), aprobat de către Guvern prin memorandum, la sfârșitul anului 2012. Planul cuprindea o etapizare pe 3 ani a realizării măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a celor patru noi coduri fundamentale pentru sistemul judiciar. Implementarea planului nu a fost finalizată până la acest moment, astfel încât, pentru asigurarea unei aplicari in conditii optime a normelor noului Cod de procedura civila, prelungirea termenului pentru realizarea masurilor administrative propuse este esentiala si inevitabila.
În intervalul de timp pentru care s-a instituit noua prorogare se va proceda la organizarea și monitorizarea fermă și atentă a măsurilor administrative menționate, precum și, dacă este cazul, la luarea altor măsuri necesare aplicării în condiții optime a noii reglementări procesual civile, printr-un demers concertat și unitar și în urma unei consultări publice consistente, se arată în comunicatul Guvernului.