Guvernul a aprobat MODIFICĂRILE CODULUI FISCAL

La impozitul pe profit, este prevăzută schimbarea anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, concomitent cu stabilirea de reguli corespunzătoare privind calculul, declararea şi plata impozitului pe profit datorat în anul fiscal de tranziţie, precum şi în anii următori, potrivit Agerpres.

Noi măsuri fiscale vizează includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare, precum şi includerea în categoria veniturilor neimpozabile a dividendelor primite de la o persoană juridică străină situată într-un stat terţ cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la data înregistrării acestora, potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.

Regimul fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea a fost revizuit în sensul reglementării mecanismului de reportare şi deducere, în următorii şapte ani consecutivi, a sumelor care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit al anului fiscal respectiv. Prin instituirea acestui mecanism, se acordă dreptul de deducere, din impozitul de profit, pentru sumele aferente sponsorizării şi în cazul contribuabililor care înregistrează pierdere fiscală în anul efectuării sponsorizării.

Având în vedere dificultăţile întâmpinate de persoanele juridice care au ca obiect de activitate consultanţa şi managementul, legat de aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, dar care nu realizează din activitatea desfăşurată astfel de venituri, au fost modificate condiţiile de încadrare a unei persoane juridice române în categoria microîntreprinderilor, în sensul introducerii condiţiei de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management este peste 20%.

Alte articole

Cât vor costa benzina şi motorina de la 1 ianuarie 2025. Cu cât cresc accizele pentru carburanţi

COD FISCAL 2024. S-a dat lege! Ce firme plătesc impozit suplimentar de la 1 ianuarie 2025

Urmare a rezultatelor negocierilor Guvernului cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, din data de 4 noiembrie 2013, a fost convenit ca, în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit titlului VII în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie. Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 este de 104,77%.

Prin această prevedere, se urmăreşte păstrarea valorii reale a încasărilor din accize, ţinând cont şi de inflaţie.

Noul pachet de măsuri fiscale prevede, totodată, o creştere a accizelor cu şapte eurocenţi/litru la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină şi kerosen.

Una din cele mai importante măsuri se referă la cota impozitului pe construcţii speciale, care va fi de 1,5% din valoarea acestora. Impozitul asupra valorii construcţiilor se datorează începând cu prima zi din 2014, iar calculul şi declararea acestuia se efectuează de contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul.

Valoarea cotei datorate este de 1,5%, plata urmând să fie efectuată în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

Impozitul asupra valorii construcţiilor speciale reprezintă venit la bugetul de stat, iar baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, „evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor”.

Sunt exceptate de la plata impozitului terasele pe arabil, plantaţiile pomicole şi viticole, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, instituţiile publice, asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial, precum şi clădirile pentru care Consiliul Local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.

De asemenea, deduceri din baza impozabilă vor exista pe valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri de către contribuabil sau proprietar, după caz, sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale.

Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere atât evitarea dublei impuneri, cât şi stimularea agenţilor economici care administrează construcţii din domeniul public, de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.

Pe de altă parte, sunt vizate de noua bază de impozitare contribuabilii persoane juridice române, persoane juridice străine care desfăşoară o activitate prin intermediul unui sediu permanent în România şi persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

Cotele de redevenţă, atât cele în cotă procentuală din valoarea producţiei miniere, cât şi cele stabilite ca echivalent euro pe unitate de producţie minieră, vor fi majorate, de la 1 ianuarie 2014, cu 25%, cu excepţia celei pentru metale nobile, în cazul cărora majorarea urmează să fie de 50% faţă de cota procentuală în vigoare.

Aplicabilitatea cotelor, astfel majorate, are în vedere toate actele de concesiune în baza cărora se pot realiza activităţi miniere de exploatare, respectiv licenţele de concesiune/dare în administrare pentru exploatare, licenţele de concesiune/dare în administrare pentru explorare, cu exploatare experimentală, precum şi permisele de exploatare.

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte la încheierea licenţei ori la eliberarea permisului de exploatare. Aceasta va fi: o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice; o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile; echivalentul în lei a 0,875 euro pe unitatea de producţie minieră pentru substanţe nemetalifere; echivalentul în lei a 0,4375 euro pe unitatea de producţie minieră pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale; echivalentul în lei a 0,50 euro pe unitatea de producţie minieră pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase; echivalentul în lei a 0,6875 pe unitatea de producţie minieră pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită; echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental; echivalentul în lei a 3,125 euro pe unitatea de producţie minieră pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale; echivalentul în lei a 3,75 euro pe unitatea de producţie minieră pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale şi echivalentul în lei a 1,0 euro pe unitatea de producţie minieră pentru săruri haloide.