Contractele au fost încheiate aproape exclusiv prin cumpărare directă şi negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare la licitaţie.
Banii vor fi astfel cheltuiţi pentru administrarea şi protejarea bazei materiale destinată activităţii de reprezentare şi protocol şi servicii de telefonie mobilă pentru demnitari, precum şi pentru achiziţie de bidoane apă potabilă şi pahare de unică folosinţă, lentă tricoloră, ştampile cu autotuşare şi etichete autocolante tip hologramă.
Alţi bani vor fi scoşi din buget pentru cumpărarea de bilete de avion pe ruta Bucureşti-Bruxelles-Bucureşti, Bucureşti-Luxemburg şi Bucureşti-Geneva-Bucureşti, aranjamente florale, televiziune prin cablu, servicii de stenografiere a şedinţelor de Guvern şi de traducere simultană engleză-română şi franceză-romană, accesorii informatice.
O analiză efectuată de MEDIAFAX la sfârşitul anului trecut relevă că statul risipeşte anual 200 milioane euro cu achiziţii realizate prin negocieri directe sau licitaţii la care este depusă o singură ofertă. Deşi o parte dintre achiziţii sunt acoperite şi din fonduri UE, majoritatea contractelor sunt atribuite prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, fiind invocate motive legate de „extrema urgenţă” a situaţiei, de criterii tehnice care pot fi îndeplinite de un singur furnizor sau de protejarea unor drepturi de exclusivitate, ori prin licitaţii deschise la care însă, invariabil, este primită o singură ofertă din partea unei societăţi cu răspundere limitată.