Guvernul a decis schimbări majore la DIICOT pentru o mai bună combatere a crimei organizate şi terorismului

UPDATE. Ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat miercuri adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență care reglementează activitatea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, apreciind că prin acest act normativ s-a urmărit aducerea DIICOT „în oglindă la nivelul DNA”.

„Am adoptat o ordonanță de urgență care optimizează managementul, structura și organizarea DIICOT. Prevederile din ordonanță care aduc un plus de valoare activității DIICOT se referă cu specificitate la întărirea și la eficientizarea funcției de conducere a Direcției, la îmbunătățirea organizării interne, aceasta într-un cadru mai amplu, a unei discuții pe agenda europeană care din păcate cuprinde din ce în ce mai mult chestiuni legate de combaterea fenomenului terorist, al criminalității organizate, care de cele mai multe ori finanțează acest fenomen”, a afirmat Raluca Prună, într-un briefing la Palatul Victoria.

Potrivit acesteia, prin ordonanța adoptată s-a urmărit de asemenea „o creștere a eficacității urmăririi penale prin consolidarea unei capacități de efectuare a investigațiilor financiare și prin completarea personalului Direcției cu lucrători de poliție judiciară”.

„În mod ideal și DIICOT, ca și alte structuri de Parchet, cred că ar trebui să se bucure din acest punct de vedere de toate garanțiile pe care, de exemplu, DNA le are, prin existența unui corp de poliție judiciară care să facă parte din instituție”, a explicat ministrul Justiției, Raluca Prună exprimându-și speranța ca această chestiune să fie tranșată într-un viitor „mai degrabă apropiat decât îndepărtat” pentru a face posibilă „o situație de egalitate între structurile de Parchet”.

Prună a anunțat totodată că prin OUG s-au adus și câteva modificări în ceea ce privește competența materială a DIICOT.

„Am eliminat competența DIICOT în urmărirea penală a anumitor infracțiuni, cum ar fi bancruta simplă, accesul ilegal la un sistem informatic, cerșetoria, exploatarea cerșetoriei și cel mai important — evaziunea fiscală. Am făcut acest lucru pentru că, după cum știți, evaziunea fiscală este un obiectiv de interes național strategic și pentru că împărțirea de competențe între parchetele obișnuite și direcțiile specializate cum este DIICOT nu aduce întotdeauna cele mai multe rezultate. Ne-am gândit că este bine ca evaziunea fiscală să fie în competența exclusivă a unui singur tip de parchete, să spunem, altele decât direcțiile specializate, astfel încât să putem vedea într-un termen scurt dacă se pot obține rezultate mai bune în combaterea acestui fenomen”, a adăugat ministrul Justiției.

Conform ministrului, prin ordonanță s-au făcut modificări și la legea cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, pentru punerea în acord a legislației naționale cu prevederile internaționale, conform Agerpres.

„Am inclus procurorul șef al DIICOT, alături de procurorul general de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorul șef al DNA, între persoanele care au competența de a exercita control asupra procurorilor din subordine. Am completat prerogativa funcției de conducere pentru procurorul șef al DIICOT prin numirea directă a Comisiei de interviu în vederea numirii în funcția de procuror în cadrul Direcției și am reglementat funcționarea Departamentului economico-financiar precum și modul de ocupare a funcției de manager economic la DIICOT. Pe scurt (…) ce am făcut a fost să aducem DIICOT în oglindă la nivelul DNA, știut fiind faptul că și o direcție și cealaltă sunt direcții specializare din cadrul Ministerului Public, ținând cont că ambele sunt direcții specializare”, a detaliat Raluca Prună.

Decizia a fost luată în ședința de astăzi a Executivului, prin aprobarea Ordonanței de urgență pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Totodată, prin Ordonanța de astăzi, se abrogă Legea nr. 508/ 2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea DIICOT.

„Pornind de la consolidarea mijloacelor necesare cooperării internaționale, OUG realizează incriminarea infracțiunii de deplasare în străinătate în scopul planificării ori instruirii în vederea săvârșirii actelor de terorism, pentru transpunerea prevederilor internaționale destinate combaterii fenomenului luptătorilor străini. Modificarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului pune în acord prevederile naționale cu cele ale Protocolul de la Riga (Protocolul adițional la Convenția Consiliului Europei privind prevenirea terorismului), semnat de România în martie 2016, și cu cele ale Rezoluției Consiliului de Securitate al ONU nr. 2178/2014”, se arată pe gov.ro. 

De asemenea, s-a decis ca orice planificare sau pregătire a actelor de terorism precum şi orice participare la acestea se va pedepsi cu închisoare de la 5 la 12 ani.

Prevederile referitoare la organizarea Direcției se bazează pe regulile actuale și în completare urmăresc:

• Întărirea și eficientizarea funcției de conducere;
• Îmbunătățirea organizării interne și funcționării direcției, raportat la noile necesități de investigare și analiză a fenomenului infracțional reprezentat de criminalitatea organizată;
• Creșterea eficacității urmăririi penale prin întărirea capacității de efectuare a investigațiilor financiare și prin completarea personalului direcției cu lucrători de poliție judiciară.

 Procurorul șef conduce DIICOT ajutat de doi procurori șefi adjuncți și de doi consilieri. Procurorului șef al DIICOT îi sunt conferite prerogative în organizarea internă a direcției, recrutarea personalului, evaluarea, numirea sau revocarea procurorilor în/din cadrul direcției, pentru a fi consolidată capacitatea funcțională a acestei instituții, ca structură specializată, raportată la particularitățile anchetelor pe care le desfășoară. El exercită control direct asupra procurorilor din subordine, prin evaluare anuală, dar și prin numire sau revocare a acestora, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). De asemenea, poate înființa sau desființa, cu avizul CSM, secții în cadrul structurii centrale, concomitent cu preluarea unui număr de procurori din structura teritorială.

Întrucât investigațiile financiare se dovedesc din ce în ce mai importante în zona criminalității organizate orientate spre spălarea de bani și finanțarea terorismului, pentru prelucrarea de date, indicii și informații absolut necesare instrumentării infracţiunii de spălare de bani, va fi consolidat rolul specialiștilor în cadrul structurii DIICOT, schema de personal urmând să fie suplimentată cu 17 funcții de specialiști.

În paralel cu aceste măsuri de întărire a capacității instituționale, este stipulată și modificarea competenței materiale a DIICOT, prin eliminarea unor infracțiuni care nu mai necesită, la acest moment, instrumentarea de către această unitate specializată de parchet, precum: bancruta simplă, evaziunea fiscală, accesul ilegal la un sistem informatic, exploatarea cerșetoriei, uzul de armă fără drept, falsificarea sau modificarea sau ștergerea marcajelor de pe arme letale.

Celelalte modificări legislative reglementate de Ordonanța de urgență vizează, de asemenea, alinierea prevederilor din cadrul general privind organizarea judiciară din Legea nr. 304/ 2004, cu următoarele prevederi:

• Includerea procurorului șef al DIICOT, alături de procurorul general, procurorul șef al DNA și procurorului general al parchetului de pe lângă  curtea de apel, între persoanele care au competența de a exercita control asupra procurorilor din subordine;
• Completarea prerogativelor funcției de conducere pentru procurorul șef al DIICOT, prin numirea directă a comisiei de interviu în vederea numirii într-o funcție de procuror al direcției;
• Reglementarea funcționării departamentului economico-financiar, precum și modul de ocupare a funcției de manager economic în cadrul DIICOT.

Caracterul de urgență al actului normativ adoptat astăzi de guvern este dat de creșterea, la nivel european și în contextul sporirii fluxului migraționist, a numărului de infracțiuni în zona terorismului, finanțării acestuia, criminalității organizate și criminalității informatice, pentru combaterea cărora DIICOT dispune de insuficiente instrumente. Infracțiunile menționate se regăsesc pe agenda de securitate internă a Uniunii Europene, iar DIICOT este unitatea de parchet responsabilă cu urmărirea penală a acestora.

Numărul și complexitatea cauzelor instrumentate de DIICOT au crescut de-a lungul anilor, în contextul în care numărul de procurori a rămas nemodificat. Astfel, conform raportului de activitate pe 2015 al DIICOT, numărul de 22.025 de cauze de soluționat reprezintă o creștere cu 22,26% (o medie de circa 118 dosare/procuror), fiind soluționate 11.702 cauze, în creștere cu 28,27% față de 2014. Privind numărul de 17.291 de persoane cercetate (în creștere cu 13% față de 2014), au fost întocmite 1.156 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției (3.892 inculpați/1.506 arestați), reprezentând o creștere de 6,74% față de 2014, respectiv o creștere de 12,42% în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată.