„Prin acest proiect de lege se elimină condiţia cetăţeniei române pentru accesul în profesie, putând accede în profesia de notar public persoanele care au cetăţenie română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene. Modificarea legislativă operată este necesară pentru a se pune legislaţia naţională în acord cu decizii ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene”, se arată în comunicat.
Potrivit MJ, prin acest proiect de act normativ se urmăreşte şi consolidarea integrităţii profesiei prin modificarea dispoziţiilor referitoare la incompatibilităţile stabilite pentru notarii publici şi lărgirea sferei răspunderii disciplinare prin introducerea de noi abateri disciplinare referitoare la exerciţiul funcţiei de notar public. Proiectul introduce un caz de încetare a funcţiei de notar public – pierderea bunei reputaţii – şi instituie procedura de urmat în astfel de cazuri.
„Numărul mandatelor notarilor publici aleşi în organele reprezentative ale profesiei a fost limitat, stabilindu-se un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeaşi durată de 4 ani. În plus, a fost limitată durata de exerciţiu a profesiei la vârsta de 70 de ani, cu posibilitatea prelungirii exclusiv în condiţiile legii”, se arată în comunicat.
Alte modificări operate vizează îmbunătăţirea reglementării competenţei materiale şi teritoriale, îmbunătăţirea organizării şi funcţionării organelor reprezentative ale profesiei prin instituirea de noi atribuţii în sarcina acestora, care să ducă la o mai bună gestionare a profesiei şi îmbunătăţirea activităţii notarilor publici prin înlăturarea unor disfuncţionalităţi constatate la nivelul gestionării activităţii acestora.
Actul normativ a fost elaborat pe baza propunerilor Uniunii Naţionale a Notarilor Publici şi a soluţiilor legislative propuse la nivelul Ministerului Justiţiei.