Această modificare corespunde cerinţelor Curţii Constituţionale, precizează MJ într-un comunicat. Actul normativ a fost elaborat în urma consultărilor cu reprezentanţii întregului sistem judiciar în cadrul unei şedinţe de lucru convocată marţi de Ministerul Justiţiei, la care au participat reprezentanţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Actul normativ adoptat de Guvern prevede că, în cursul urmăririi penale, măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 60 de zile.
De asemenea, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune poate fi prelungit de procuror, prin ordonanţă, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depăşească 60 de zile.
Inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
În cursul urmăririi penale, durata măsurii controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauţiune nu poate să depăşească 1 an dacă pedeapsa prevăzută de lege este amenda sau închisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 5 ani.
Totodată, în cursul etapei camerei preliminare şi al fazei de judecată măsura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune, se poate dispune de către judecător pe o perioadă de cel mult 60 de zile, cu obligaţia judecătorului de a verifica periodic din oficiu, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii controlului judiciar sau controlul judiciar pe cauţiune sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice luarea acestei măsuri.
În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune nu poate depăşi un termen rezonabil şi, în toate cazurile, nu poate depăşi 5 ani.
Potrivit acestui act normativ, toate măsurile preventive de control judiciar şi/sau control judiciar pe cauţiune aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă continuă şi se menţin iar în termen de cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a OUG, procurorul, în cauzele aflate în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, şi instanţa, în cursul judecăţii, verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune ori dacă există temeiuri noi care justifică una dintre aceste măsuri preventive, dispunând, după caz, prelungirea, menţinerea sau revocarea măsurii preventive.
Proiect de lege privind CONTROLUL JUDICIAR, pe masa Guvernului după decizia CCR
La începutul şedinţei de Guvern, premierul Victor Ponta a anunţat că Executivul va adopta miercuri o ordonanţă de urgenţă care să modifice prevederile declarate neconstituţionale de către CCR referitoare la controlul judiciar.
„Domnul ministru Cazanciuc a prezentat proiectul sub formă de ordonanţă de urgenţă, ca să nu intrăm în vacanţa parlamentară, privind modificarea Codului de procedură penală în urma deciziei CCR referitoare la controlul judiciar. O adoptăm astăzi, intră în vigoare şi nu mai este niciun fel de problemă„, a afirmat Ponta.
La rândul său, ministrul Justiţiei a explicat că varianta ordonanţei de urgenţă este soluţia convenită cu CSM, Înalta Curte şi Ministerul Public.
‘În urma întâlnirii pe care am avut-o ieri cu reprezentanţii CSM-ului, Înaltei Curţi şi Ministerului Public am ajuns la concluzia că soluţia ar fi ordonanţa de urgenţă. Am primit azi dimineaţă şi avizul CSM-ului, suntem în perfectă legalitate’, a susţinut Cazanciuc.
Marţi, Victor Ponta declara marţi că ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, va prezenta în şedinţa de guvern de miercuri un proiect de lege care să modifice prevederile declarate neconstituţionale de către CCR referitoare la controlul judiciar.
Însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson, întâlnire la Guvern cu Robert Cazanciuc
„Am discutat cu ministrul Justiţiei ca mâine să vină în Guvern cu modificarea (Codului penal – n.red.), pe care Parlamentul are timpul necesar în această sesiune să o şi adopte’, a afirmat Ponta la Palatul Victoria.
Premierul explicacă nu este nevoie de o ordonanţă de urgenţă pe această temă, întrucât ‘există un acord politic al tuturor grupurilor parlamentare’.
Curtea Constituţională a declarat ca nefiind constituţionale normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate.
Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.211-217 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât încalcă art.53 din Constituţie referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale cu raportare la libertatea individuală (art.23), la libera circulaţie (art.25) şi la viaţa intimă, familială şi privată (art.26).
‘În pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat că, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri. Or, caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor art.53 din Constituţie’, arată CCR.