Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 – document explicativ care însoţeşte bugetele anuale – vorbeşte despre cheltuieli de investiţii (în majoritate din buget şi din fonduri UE), de 34,4 mld. lei, dar, la venituri, mizează pe 22 de miliarde de lei din fonduri nerambursabile. Acest lucru poate însemna că, din buget, (scăzând sumele aşteptate de la UE), ar urma să fie cheltuite pe investiţii 12 mld. lei – cea mai mică sume de la aderarea la UE încoace.
Pe de altă parte, acelaşi document arată, la un alt capitol, că în structură cheltuielile de investiţii din buget (cheltuielile de capital) vor fi de 2,47% din PIB, iar din fondurile UE de 1,56% din PIB, adică 20 mld. lei din fonduri publice şi 12 miliarde din banii UE. Chiar dacă scenariul investiţional real ar fi acesta din urmă, cheltuielile de capital tot vor fi cele mai mici încă de dinainte de aderare încoace – cel puţin din 2006, ultimul an pentru care Finanţele mai păstrează date despre execuţiile bugetare anuale, scrie Ziarul Financiar.
Finanţele enumeră, în Raportul privind bugetul pe 2017, măsurile luate de la începutul anului care ar trebui să conducă la creşterea investiţiilor private: aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit; contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de inovare, cercetare-dezvoltare sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, începând cu anul 2017; modificarea uneia dintre condiţiile ce trebuie îndeplinită de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii în sensul majorării limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro; stabilirea unei cote de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi eliminarea cotei de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.