Guvernul ar putea prelungi plafonarea prețului gazelor pentru încă doi ani. Furnizorii ar fi de acord cu soluția, dar există riscuri

Plafonarea, deși inițial programată să se încheie la 1 ianuarie 2024, este văzută acum ca fiind convenabilă pentru furnizori, care beneficiază de compensarea diferenței de preț de către stat, fără a avea riscuri financiare.

Dumitru Chisăliță  a declarat pentru Jurnalul că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a propus prelungirea plafonării, deși măsura fusese inițial stabilită până la 1 ianuarie 2024.

„Am aflat, chiar în weekendul care a trecut, că se ia deja în considerare măsura plafonării, atât pentru gaze naturale, cât și pentru energie electrică. ANRE a venit cu ideea de a prelungi plafonarea până în 2026, deși s-a prelungit deja un an. Trebuia să fie până la 1 ianuarie 2024. După încă o prelungire, s-ar putea merge mai departe, până în 2027 sau chiar mai mult, dar cum se mai justifică existența ANRE, cu o mulțime de angajați care într-o astfel de situație nu mai au nimic de făcut pentru piața liberă”, a explicat președintele AEI.

Prelungirea acestei măsuri reprezintă o soluție convenabilă, cel puțin deocamdată, atât pentru Guvern, cât și pentru furnizori, care primesc compensații de la stat pentru diferențele de preț. Totuși, acest mecanism elimină practic concurența de pe piața liberă, ceea ce afectează funcționarea normală a pieței de energie.

Alte articole

Statul prelungește suprataxa la energia electrică după 1 aprilie, dar o reduce cu 20%

PPC mai câştigă un proces cu Ministerul Energiei pentru restanţe la plata compensaţiilor aferente plafonării. În total, furnizorul cere de la stat peste 90 de milioane de lei

Citește și: Guvernul pregătește modificări pentru acordarea mai rapidă a unor indemnizații

„Sunt și unii furnizori care nu sunt de acord cu măsura plafonării, dar alții și-o doresc, pentru că nu mai au de făcut mare lucru, iar statul le plătește diferența de preț. Nu au mult de câștigat, dar nici nu pierd”, a detaliat Chisăliță.

Un alt aspect important pe care președintele AEI l-a subliniat este lipsa de educație a consumatorilor în ceea ce privește regulile pieței libere. Consumatorii ar trebui să fie informați și pregătiți pentru a negocia contractele cu furnizorii de energie, dar ANRE nu a prioritizat această educație.

„Trebuie să se revină la concurență, dar consumatorii ar trebui să știe cum să-și negocieze contractele cu furnizorii. ANRE a delegat această sarcină către furnizori, care o pot face ca o simplă atașare a unui regulament la factură, pe care consumatorul casnic nici măcar nu o citește. Ca s-o și înțeleagă, ar trebui ca fiecare consumator să aibă cunoștințe din acest domeniu – ceea ce nu există”, a spus Chisăliță.

O altă îngrijorare exprimată de Dumitru Chisăliță este posibilitatea ca România să fie sancționată de Uniunea Europeană pentru prelungirea plafonării prețurilor, care este incompatibilă cu regulile concurențiale ale UE.

„România ar fi trebuit să renunțe la măsura plafonării după 1 ianuarie 2024. La un moment dat se va sesiza cineva, va exista un proces, iar dacă instanța de judecată va hotărî că s-a încălcat legea, va stabili o sumă pe care România va trebui s-o plătească, iar banii vor fi luați tot de la noi, consumatorii, chiar dacă banii pe care statul i-a dat în perioada plafonării nu se vor cere înapoi”, a avertizat președintele AEI.

Acesta a făcut o paralelă cu situația din Ungaria, unde Curtea Europeană de Justiție a decis recent că plafonarea prețului alimentelor este ilegală și trebuie eliminată. Pe același principiu, România ar putea fi obligată să elimine toate plafonările aplicate în prezent, nu doar la gaze și energie electrică, ci și la polițele RCA, unde plafonarea a fost prelungită constant, din lipsa unei strategii eficiente.

Citește și: Programul Casa Verde Fotovoltaice se demarează pe 27 septembrie. Ce condiții trebuie să îndeplinești

„Piață liberă înseamnă încredere, cunoștințe, inițiativă, concurență, înseamnă mai multe firme private de furnizare, înseamnă prețuri corecte care sunt stabilite în baza cererii și a ofertei, înseamnă separarea pe activități – transport, distribuție, înmagazinare care să poată presta servicii pentru mai mulți utilizatori de sistem, înseamnă existența unui număr mare de furnizori care să se concureze între ei prin calitate, servicii și preț. În situația în care prețul se stabilește administrativ și fiecare actor din piață primește o marjă comercială fixă, toți se aliniază în spatele prețului plafonat și dispare concurența. Cel mult aceste firme vor reduce costurile pentru ca să și mărească profitul, cu impact asupra calității serviciilor prestate. Plafonarea prețului la gaze a adus în prezent prețuri mai ridicate și calitate mai scăzută a serviciilor, decât într-o piață funcțională”, a adăugat Chisăliță.

Pentru a se reveni la o piață concurențială funcțională, este necesară o pregătire prealabilă, inclusiv o campanie de informare adresată consumatorilor.

„Trecerea nu se poate face peste noapte. Atât timp cât consumatorii nu vor dobândi cunoștințe minime specifice care să permită o apreciere corespunzătoare față de gazul sau energia electrică achiziționată, ei vor rămâne captivi în orice piață, inclusiv în piaţa liberalizată”, a conchis specialistul.

Dumitru Chisăliță a avertizat, de asemenea, că, în lipsa unei piețe concurențiale, există riscul formării unui oligopol, în care câțiva furnizori controlează prețurile și calitatea serviciilor.

„Tendinţa naturală a firmelor este de a impune un oligopol pentru a-şi securiza profitul. Reglementările generale şi specifice interzic înfiinţarea acestor monopoluri – excepţie făcând cele naturale -, dar tendinţa există permanent în piaţă. În fapt, plafonarea prețului și marja comercială fixă garantată prin plafonare înseamnă crearea unui oligopol indirect pe piața de gaze, cu multiple avantaje pentru furnizorii de gaze”, a explicat președintele AEI.

Citește și: Ai contract cu E.ON, ENGIE sau PPC, fostul ENEL? Facturile la energie vor crește, spune ANRE. Tarifele vor atinge cifre record