Guvernul cere Curţii Constituţionale să respingă ca inadmisibilă excepţia Bombonicăi Dragnea privind abuzul în serviciu

Curtea Constituţională a fixat pe 6 iunie termenul de judecată a excepţiei ridicate de Bombonica Prodana, fostă Dragnea, potrivit unor surse judiciare. Raportul în acest caz a fost finalizat în mai puţin de două luni. Potrivit procedurii, mai multe instituţii trebuie să trimită puncte de vedere atunci când sunt discutate excepţii: Guvernul României, Avocatul Poporului, preşedinţii Senatului şi al Camerei Deputaţilor.

Potrivit unor surse judiciare citate de Adevărul, premierul României, Sorin Grindeanu, arată în punctele de vedere trimise de Guvernul României că excepţia de neconstituţionalitate a articolului privind abuzul în serviciu, articolul 297 Cod Penal, este inadmisibilă. Sursele citate au explicat că în punctul de vedere al Guvernului trimis la CCR, în cazul celei de-a doua excepţii, privind articolul 13.2, din Legea 78/2000 privind combaterea infracţiunilor de corupţie, se cere respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Surse judiciare au mai arătat că Grindeanu a motivat în punctul său de vedere jurisprudenţa CCR. El ar fi citat mai multe paragrafe din Decizia 405/2016, în care CCR a analizat infracţiunea de abuz în serviciu. CCR a explicat definiţia abuzului în serviciu, arătând că sintagma „îndeplineşte în mod defectuos” trebuie interpretată prin „îndeplineşte cu încălcarea legii”. Prin „lege” înţelegându-se doar legislaţia primară legi, ordonanţe simple şi ordonanţe de urgenţă. Nu şi dacă funcţionarul încalcă reglementări secundare: hotărâri de guvern, fişa postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

Totul a început pe 28 martie, atunci când instanţa supremă a decis să sesizeze Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu, la cererea fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. „Admite cererea formulată de inculpata Prodana (fostă Dragnea) Bombonica şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 Cod penal anterior, art. 297 alin.1 Cod penal şi art.13.2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

Alte articole

Elon Musk, atac dur la adresa lui Marian Enache, președintele CCR: „Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător”

VIDEO Călin Georgescu, interviu EXPLOZIV în presa americană: „A fost o lovitură de stat comandată de Administrația Biden și implementată de sistemul oligarhic”

Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.

Este vorba de dosarul în care preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată alături de 10 persoane, directori şi angajaţi în cadrul DGASPC Teleorman. Bombonica Dragnea este judecată pentru abuz în serviciu, faptă care ar fi fost făcută în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi şef serviciu Secretariat din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman.

Bombonica Prodana a depus, în 2 martie, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei „îndeplineşte în mod defectuos” dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu. Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect. „Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o faptă să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe acest aspect”, a arătat procurorul.