Guvernul Cioloş: Borc, Guseth şi Bostan, trei nume controversate în echipa noului premier VIDEO

Nominalizarea ca vicepremier şi ministru al Economiei a lui Costin Borc a surprins. Numai că acesta nu vine nici din spuma mării, nici de la Crucea Roşie Internaţională. Este adânc ancorat în viaţa politică autohtonă, chiar dacă CV-ul său public începe abia din 1998. E activ politic încă de la începutul anilor 90, când a fost asistentul personal al lui Corneliu Coposu. În guvernarea CDR, Borc a fost membru al Consiliului de Administraţie al FPS, instituţie care a provocat primul mare scandal de corupţie din mandatul lui Emil Constantinescu: privatizarea monopolului de stat ROMCIM, în favoarea grupului francez LAFARGE, de unde l-a recuperat Dacian Cioloş pentru a-l propune în Guvern.

„Costin Grigore Borc a fost în perioada 2002 – 2006 director general și administrator al Lafarge Agregate Betoane. În mandatul său de administrator, Lafarge a inițiat în România cartelul cimentului care a funcționat în perioada 2000-2004, fapt pentru care compania a și fost amendată de Consiliul Concurenței cu 10 milioane euro. (…)”În stabilirea amenzilor s-au avut în vedere și circumstanțele agravante și atenuante care au condus în final la diferențieri corespunzătoare. Astfel, Lafarge, care a vândut la export sub costuri, fiind nevoită să recupereze diferențele de pe piața internă, a fost inițiatoarea cartelului”, notează Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie.

Odată cu instalarea ca prim-ministru a lui Radu Vasile, Costin Borc a devenit şef al echipei de consilieri ai acestuia, calitate în care s-a regăsit, alături de figuri emblematice precum Traian Băsescu şi Mugur Isărescu, în comitetul de coordonare a îndeplinirii acordului PSAL, program de privatizare a marilor întreprinderi de stat.

Altă figură extrem de controversată din echipa lui Dacian Cioloş este Cristina Guseth. Ea a fost propusă ministru al justiţiei pe filiera Monica Macovei, lucru recunoscut cu francheţe de Cătălin Predoiu. De altfel apropierea ei de fostul ministru al Justiţiei a fost mai evidentă ca niciodată la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu, atunci când a susţinut răspicat că acţiunile politice Constituţionale ale Parlamentului au fost nimic altceva decât paşi ai unei lovituri de stat

Alte articole

EXCLUSIV România TV, atacată de pe toate flancurile de rezişti. Ce i se pregăteşte lui Victor Ciutacu. Indignată de audienţa postului nostru, Cristina Guseth (Freedom House) ameninţă cu un nou atac pe data de 30 mai

Dovada clară a reţelei de discreditare USR – procurori DNA – jurnalişti. Cum a fost linşată Lia Savonea, fosta şefă a CSM! „Dreptul penal califică astfel de fapte drept infracţiunea de şantaj” STENOGRAME INCENDIARE

„A fost o mineriadă în plan juridic, altfel spus o încercare de lovitură de stat pusă la cale de către guvernul USL. Prin ordonanţe de urgenţă s-a încercat limitarea competenţei Curţii Constituţionale, au fost decapitate instituţiile democratice (Senatul, Camera Deputaţilor, Avocatul Poporului etc.), a fost trecut Monitorul Oficial în subordinea Guvernului, au fost tăiate pârghiile prin care funcţionează statul de drept şi sistemul de echilibru şi control reciproc între instituţiile statului. Lovitura de stat a eşuat pentru că, în pofida presiunilor uriaşe, instituţiile statului au rezistat. În pofida ameninţărilor la care au fost supuşi unii judecători, Curtea Constituţională a invalidat deciziile Guvernului USL. Mineriada a fost declanşată de condamnarea lui Adrian Nastase, care a produs un adevărat cutremur în rândul politicienilor cu risc penal. Scopul acestei încercari de lovitură de stat a fost aservirea justiţiei şi blocarea dosarelor de înalta corupţie”, declara Cristina Guseth, potrivit ziare.com.

CITEŞTE ŞI Klaus Iohannis: „Dacian Cioloş a avut libertatea de a-şi alege echipa”. Ce spune despre componenţa cabinetului

Alte controverse pe care trebuie să le lămurească public Cristina Guseth sunt lipsa a 8 ani din CV, din 1983 până în 1991, absenţa studiilor juridice, premieră în istoria României penru un ministru al Justiţiei, precum şi celebrul dosar al auditului făcut de Freedom House la DNA în mandatul Monicăi Macovei, închis rapid şi fără explicaţii în vremea lui Daniel Morar.

Printre figurile surprinzătoare de pe lista lui Dacian Cioloş s-a strecurat şi Marius Bostan. Fost lider al studenţilor ţărănişti la începutul anilor 90, acesta a fost implicat în scandalurile economice Bucureşti Turism şi Astra Asigurări, pentru ca ulterior să se dedice afacerilor. În calitate de om de afaceri de dreapta, a finanţat un portal extremist intitulat inliniedreaptă.net, fapt care tocmai a generat protestul public a peste 20 de ONG-URI care îl acuză de fascism.

„Este o platformă independentă care reunește bloggeri de orientare conservatoare din toată lumea. Sunt oameni care au poziții conservatoare, pro-americane, pro-NATO, pro-Israel, pro-economie de piaţă, care susțin valorile civiliației iudeo-creștine ce stau la baza statului de drept, democrației, libertății și capitalismului în Occident. Oricine are curiozitatea de a intra pe această platformă și de a răsfoi miile de articole publicate va observa poziționarea anti-totalitară a ILD – contra comunismului și fascismului, contra agresiunii imperiale a Rusiei lui Putin, contra antisemitisului, contra extremismului islamic. (..) Eu am cumpărat câteva domenii doar pentru a le pune la dispoziția Fundației Ioan Bărbuș ce sprijină această platformă online independentă. Am susţinut întotdeauna libertatea de expresie şi de conştiinţă”, declara Marius Bostan, potrivit stiripesurse.ro.

Cu toate acestea, trecutul său public nu-l recomandă deloc ca pe un om tolerant şi dispus la dialog.

„Vom lupta pâna la unul pentru a-i distruge pe aceşti nemernici. Zilele lor sunt numărate! (cu referire la lideri ai unor partide socialiste, de la stânga FDSN/PDSR)”, spunea Bostan în martie 1994, în cadrul unei conferinţe de presă a liderilor TUNT.

Interesant este că, în cursul acestei luni, cel care a ajuns pe lista de miniştri ca urmare a acţiunilor de stradă, susţinea, într-un soi de monolog postat pe propriul portal, că ţara nu poate fi guvernată din stradă şi că apolitismul nu este o soluţie.

„Încă din 1990, trebuie să spun că a existat un curent care spunea că politica e ceva rău, politica e murdară, un curent aşa-zis de încurajare a apolitismului. Asta a fost una din marile erori, din marile perversiuni, după părerea mea, ale propagandei de tip neosovietic. Pentru că atunci mulţi oameni dezamăgiţi au zis noi nu suntem partide!”. Au fost manifestaţii în care s-a strigat Noi nu suntem partide!”, susţinea Marius Bostan.