Guvernul Cioloş lansează a doua rectificare bugetară. Unde vor să distribuie banii tehnocraţii

UPDATE. De unde taie bani Guvernul. Transporturile (minus 254 milioane lei), Apărarea (359,7 milioane lei), Justiţia (minus 33,5 milioane lei), Tineretul şi Sportul (minus 1 milion lei), Mediul (minus 49,6 milioane lei), Educaţia (minus 20 milioane lei), Cultura (minus 14,4 milioane lei), Economia (minus 35,3 milioane lei), dar şi Preşedinţia (minus 3,5 milioane lei), Parlamentul (Senatul – minus 5,5 milioane lei şi Camera Deputaţilor – minus 6 milioane lei) şi Înalta Curte de Casaţie (minus 2,4 milioane lei) vor avea bugete tăiate la a doua rectificare din acest an, în timp ce primarii mai încasează încă 1,7 miliarde de lei, printr-o nouă suplimentare a sumelor defalcate din TVA, scrie Profit.ro.

Conform sursei citate, pentru Ministerul Economiei, cei de la Finanţe arată că au fost identificate „economii” la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii, o situaţie similară înregistrându-se şi în cazul Ministerului Mediului.

Şi Ministerului Muncii îi vor fi tăiate din cheltuielile acoperite din bugetul de stat (minus 9,1 milioane lei), transferându-şi, prin redistribuire de la alte subdiviziuni bugetare, 142 milioane lei pentru a putea plăti indemnizaţiile de creştere a copilului, ajutoarele sociale, alocaţiile de stat pentru copii şi indemnizaţiile pentru persoanele cu handicap, scrie Profit.ro.

Serviciul Român de Informaţii (minus 11 milioane lei) şi Serviciul de Informaţii Externe (minus 6,1 milioane lei) vor avea la rândul lor bugete tăiate, în schimb Serviciul de Protecţie şi Pază va fi uşor pe plus (cu 400.000 lei). Serviciul de Telecomunicaţii Speciale va avea o încasare suplimentară substanţială din bugetul de stat, de 15,9 milioane lei.

Alte articole

Dacian Cioloş laudă Guvernul Ciolacu: Trebuie să recunosc, a negociat bine interesul României la vârful Comisiei Europene

Dacian Cioloş îşi anunţă ieşirea din politica „de partid” după ce REPER nu a atins pragul electoral la alegerile europarlamentare

Bani în plus vor primi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (1,24 miliarde lei), pentru proiecte ale primarilor, prin  Programul Naţional de Dezvoltare Locală, Ministerul Agriculturii (1 miliard de lei), Ministerul Energiei, Ministerul Comunicaţiilor (75,4 milioane lei), Ministerul de Externe (66,7 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (47,6 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (92,6 milioane lei), Ministerul Energiei (222,3 milioane lei).

La nivelul bugetului consolidat, veniturile şi cheltuielile vor fi majorate în sumă similară, cu 306 milioane lei, pentru ca deficitul să fie menţinut ca pondere în PIB la 2,8% în termeni cash şi 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010.

Şi această rectificare bugetară va fi efectuată prin derogare de la Legea responsabilităţii fiscale, care stabileşte că totalul cheltuielilor bugetului general consolidat şi al cheltuielilor de personal nu pot depăşi plafonul din strategia fiscal-bugetară.

Aceasta deoarece, prin această a doua rectificare bugetară, plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale va fi ridicat la  26,2 miliarde lei, de la 25,2 miliarde lei.
 
Rectificarea bugetară se întemeiază şi pe „menţinerea ţintei de deficit bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash, respectiv 2,95% din PIB potrivit metodologiei ESA”. Analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 „arată un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB”, precizează MFP.

Rectificarea bugetară a avut în vedere redistribuirea unor fonduri care nu mai pot fi cheltuite până la sfârşitul anului 2016, pentru asigurarea finanţării unor programe în derulare.

Domeniile prioritare la această rectificare bugetară au fost „sănătatea, investiţiile, plăţile directe în agricultură şi susţinerea unor proiecte şi politici în domeniul educaţiei şi asistenţei sociale, finanţate prin administraţia publică locală, cum ar fi programul-pilot Masa caldă, susţinerea sistemului de protecţie a copilului sau programul Fructe în şcoli”, arată Mediafax.

 La Sănătate, s-au alocat credite de angajament în sumă de 2,21 miliarde de lei în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în vederea încheierii unor noi contracte cost-volum-rezultat, pentru aria terapeutică hepatită cronică. Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienţii cu ciroză hepatică aflaţi în stadiul F4 şi extinderea programului pentru pacienţii cu ciroză hepatică stadiile F2 şi F3. Ministerul Sănătăţii a trimis deja la CNAS documentele necesare. „Pe baza acestora, Casa începe negocierile cu producătorii de medicamente pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat. Încheierea contractelor în această formulă permite o folosire judicioasă a banilor bugetului asigurărilor de sănătate deoarece CNAS decontează tratamentele doar pentru pacienţii care s-au vindecat ca urmare a terapiei”, mai arată MFP.

Pentru Programul Naţional de Dezvoltare Locală de la Ministerul Dezvoltării Regionale s-au asigurat 1,25 miliarde de lei, sume care vor acoperi plăţile necesare până la final de an ale proiectelor de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri. Alte 47,9 milioane de lei au fost realocate pentru finanţarea Acordului de împrumut „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori”. Suma va fi folosită pentru închiderea proiectului finanţat din credite externe rambursabile.

Pentru Ministerul Agriculturii a fost asigurată suma de 1,09 miliarde de lei pentru plăţile finale aferente schemelor de plăţi directe pentru campania agricolă din 2016. De asemenea, ministerul a redistribuit din bugetul propriu 85,7 milioane de lei pentru plata subvenţiilor în agricultură.

 La bugetele locale au fost alocate 1,7 miliarde de lei, sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii vor fi folosiţi astfel:

– 170 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar,

– 14,7 milioane de lei pentru programul-pilot „Masa caldă”,

– 101,5 milioane de lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului,

– 74,7 milioane de lei pentru centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap,

– 392,3 milioane de lei pentru plata asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap,

– 4,1 milioane de lei pentru programul „Fructe în şcoli”,

– 6,9 milioane de lei pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale,

– 938,3 milioane lei sume pentru echilibrarea bugetelor locale.

 În vederea desfăşurării normale a activităţii până la finele anului, Ministerului Energiei i-au fost alocate 222,4 milioane de lei, din care 200 de milioane de lei sunt pentru schema de ajutor de stat pentru închiderea a două mine din Complexul Energetic Hunedoara.

Ministerului Comunicaţiilor i-au fost alocate 75,5 milioane de lei, în principal pentru majorarea capitalului social al Companiei Naţionale Poşta Română.

Pentru plata pensiilor militare recalculate, precum şi pentru restituirea diferenţelor dintre cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010, au fost alocate 336,7 milioane de lei în bugetele Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării Naţionale şi al Serviciului Român de Informaţii.

Ministerul Muncii a primit 142,4 milioane de lei pentru plata integrală a drepturilor de asistenţă socială (indemnizaţii pentru creştere copil, ajutoare sociale, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap).

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost redistribuite 66,8 milioane de lei, în principal pentru plata contribuţiilor şi cotizaţiilor la organismele internaţionale la care instituţia este parte.

Sumele reduse provin din economiile ministerelor rezultate din analiza plăţilor efectuate pe primele 10 luni. Câteva exemple: Ministerul Finanţelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei. Banii provin din dobânzi şi din contribuţia României la bugetul UE, dar şi din economii la cheltuieli de personal, despăgubiri civile şi cheltuieli de capital; în bugetul Ministerului Transporturilor au fost identificate economii în sumă de 254 de milioane de lei, în principal la investiţii ale agenţilor economici, cheltuieli neeligibile ISPA şi reparaţii curente la infrastructura feroviară publică. În schimb, au fost asigurate sumele necesare pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale şi pentru majorarea capitalului social la Metrorex; Ministerul Apărării Naţionale a identificat 359,8 milioane de lei, bani care nu mai pot fi utilizaţi până la finele anului pentru cheltuieli cu bunurile şi serviciile şi cheltuieli de capital. De asemenea, se propune majorarea creditelor de angajament cu suma de 5 miliarde de lei pentru demararea achiziţiilor de tehnică şi echipamente specifice; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut economii de 49,6 milioane de lei la proiecte cu finanţare din fonduri europene.

Economiile realizate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se ridică la 35,4 milioane de lei, în principal la proiectele cu finanţare din fonduri europene nerambursabile şi programele de stimulare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ministerul Justiţiei, în calitate de ordonator principal de credite, a identificat economii în valoare de 33,6 milioane de lei, a mai comunicat MFP.