Guvernul Cioloş, un an de mandat. Câţi miniştri a schimbat, ce măsuri a luat premierul tehnocrat

Guvernul Cioloş împlineşte, joi, un an de mandat. Premierul Dacian Cioloş a schimbat nu mai puţin de zece miniştri în acest interval şi a luat o serie de măsuri beneficiind de sprijinul preşedintelui şi alPNL, dar cu opoziţie constantă din partea PSD şi aliaţilor săi.
Filip Stan
17 nov. 2016, 07:35
Guvernul Cioloş, un an de mandat. Câţi miniştri a schimbat, ce măsuri a luat premierul tehnocrat

„În momentul de faţă nu mă simt confortabil să-mi asum un rol politic într-un partid politic. Dacă acest mandat va însemna un succes, va însemna un succes al unei echipe. Nu am intenţia să mă prezint la alegerile din 2016 şi nu pentru asta am acceptat mandatul de premier, dacă aş încerca să folosesc capitalul de simpatie în cadrul alegerilor, aş înşela aşteptările oamenilor – iar eu simt că singura şansă a acestui guvern tehnocrat este onestitatea”, declara premierul Dacian Cioloş la finalul anului trecut, potrivit unei sinteze News.ro.

El afirma că sarcina Guvernului va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, care să pună bazele unor transformări structurale.

”Sunt conştient că acest Guvern nu se poate angaja pe toate fronturile de reformă în societatea românească, însă ne asumăm un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi cu importanţă sistemică”, afirma Cioloş la preluarea mandatului.

Zece miniştri schimbaţi într-un an

Primul ministru care a părăsit Guvernul a fost cel al Muncii, Ana Costea. Ea a demisionat în luna aprilie, ca urmare a proiectului Legii salarizării unitare. Lui Costea i-au fost reproşate modul de lucru şi atitudinea faţă de acest proiect al Guvernului în şedinţele Executivului, nemulţumiri venind şi din rândul partenerilor de dialog social. Ana Costea a fost înlocuită de Dragoş Pîslaru.

A urmat, după numai o săptămână, retragerea din Guvern a Aurei Răducu, ministrul Fondurilor Europene. Plecarea din Cabinet a venit la cererea premierului Dacian Cioloş, ca urmare a nemulţumirilor acestuia faţă de proiectele MFE. În locul ei, la conducerea instituţiei a venit, în 27 aprilie, Cristian Ghinea.

Al treilea ministru care a părăsit Guvernul a fost Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, care a fost revocat de Dacian Cioloş din cauza scandalurilor de la Opera Română, pe care nu le-ar fi gestionat corespunzător. În locul său a fost numită Corina Şuteu.

Toate cele trei schimbări au avut loc în luna aprilie.

În luna mai a urmat ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pe fondul crizei privind dezinfectanţii şi al crizei privind bebeluştii cu sindrom hemolitic uremic. Lui Achimaş-Cadariu i s-au reproşat slaba gestionare a situaţiei, precum şi comunicarea deficitară. Locul său a fost luat de Vlad Voiculescu.

În luna iulie a avut loc prima remaniere amplă a Guvernului, când Dacian Cioloş a demis patru miniştri: ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, ministrul Transporturilor, Dan Costescu, ministrul Comunicaţiillor, Marius Bostan, şi ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu. Ei au fost înlocuiţi cu Mircea Dumitru, Sorin Buşe, Delia Popescu şi, respectiv, Maria Ligor.

Dacian Cioloş a motivat remanierea prin necesitatea de dinamizare a activităţii guvernamentale.

În luna septembrie a plecat din Guvern şi unul din cele mai sonore nume din echipa lui Cioloş, ministrul de Interne Petre Tobă. Retragerea a venit ca urmare a cererii DNA de  începere a urmăririi penale pentru acuzaţia de favorizarea făptuitorului în dosarul DIPI. În locul său a fost numit Dragoş Tudorache.

Ultimul care a părăsit Guvernul Cioloş a fost ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, pentru a participa la alegerile parlamentare din decembrie pe lista USR. El a fost înlocuit de scretarul de stat în MFE Cristian Dinu.

Controverse pe decizii guvernamentale

La sfârşitul anului trecut, Guvernul technocrat convenea cu sindicatele creşterea, în două tranşe, a salariului minim pe economie pentru 2016, însă în luna mai  discuţiile pe creşterea veniturilor în administraţia publică au generat discuţii aprinse. Singura majorare care s-a aplicat până la urmă a fost cea de 200 de lei de la 1 mai. Executivul a avut până în prezent două încercări de a stabili un nou sistem de calcul pentru salariul minim care să se aplice în anii viitori. După încercarea eşuată din martie, Comisia formată la nivelul Ministerului Muncii şi-a reînceput activitatea în septembrie,  comandând un studiu pe care l-a primit la finalul lunii octombrie. Nici până în prezent nu există o decizie clară a Executivului cu privire la salariul minim pentru anul viitor. 

Un alt scandal care a marcat guvernarea tehnocrată a fost cel legat de Legea salarizării unitare. Guvernul s-a angajat să realizeze acest proiect chiar din momentul în care şi-a intrat în atribuţii. Însă, neînţelegerile cu sindicaliştii şi lipsa datelor cu privire la toţi bugetarii din România au adus o soluţie de compromis, respective Ordonanţa de urgenţă 20 care a intrat în vigoare de la 1 august. Contoversele legate de această ordonanţă au ajuns acum la Curtea Constituţională. PNL şi Guvernul au atacat modificările aduse de majoritatea parlamentară la Curte după ce Executivul a susţinut că toate creşterile votate de aleşi nu pot fi susţinute de bugetul pe anul viitor. Însă adoptarea proiectului amplu al Legii salarizării a fost lăsat următorului guvern politic.

În februarie, un scandal care a marcat guvernarea tehnocrată a fost cel legat de îmbolnăvirea copiilor din Argeş cu E-coli. Situaţia foarte gravă, în care trei copii au murit în doar câteva zile şi alte zeci au rămas internaţi în spitale, a intrat şi în atenţia Parlamentului şi a început o serie masivă de controale în spitale.

Nici nu s-au stins bine ecourile acestor anchete cînd a izbucnit scandalul Hexipharma care a zdruncinat din temelii sistemul medical românesc. S-a dovedit că dezinfectanţii care erau folosiţi în spitalele din România erau diluaţi. Guvernul a emis atunci mai multe acte normative prin care a stabilit norme mai dure pentru achiziţia soluţiilor de dezinfectanţi din sistemul medical.

Opera de artă a lui Constantin Brâncuşi, Cuminţenia Pământului, a stârnit nemulţumiri atât în rândurile opiniei publice, cât şi la nivelul partidelor. Cioloş a anunţat o subscripţie publică pentru cumpărarea sculpturii pentru suma de 6 milioane de euro, statul român urmând să acopere diferenţa pâna la 11 milioane de euro, sumă convenită cu proprietarii operei de artă. Subscripţia a durat până la sfârşitul lui octombrie când, după ce s-a tras linie, suma strânsă era de peste un milion de euro, moment în care premierul a decis ca sculptura să fie cumpărată din bani de la bugetul de stat. Iniţial, Guvernul anunţase că va da banii înapoi celor care au donat pentru sculptură dacă nu va fi strânsă suma de 6 milioane de euro în urma campaniei ”Brâncuşi e şi al meu”. Guvernul a fost atacat în nenumărate rânduri de lideri politici care au criticat suma mare pentru care s-a înţeles statul roman cu proprietarii operei lui Brâncuşi, preşedintele PRU, Bogdan Diaconu, făcând chiar şi o plângere la DNA în acest sens.

Măsurile Guvernului Cioloş

La capitolul proiecte realizate, tehnocraţii pot enumera lansarea unui antisărăcie şi programul o masă caldă pentru elevi. Pachetul antisărăcie este destinat susţinerii persoanelor vulnerabile, măsurile ţintind încurajarea angajării, acces la educaţie şi la servicii medicale. Tot în acest pachet au fost cuprinse trei programe separate, respeciv ”Niciun copil fără identitate”, ”Educaţie de calitate în creşte” şi ”Fiecare copil în grădiniţă”, de această din urmă măsură beneficiind 70.000 de preşcolari..

Alături de Administraţia Prezidenţială, de succes au fost negocierile pentru ridicarea etapizată a vizelor pentru Canada după negocieri intense cu guvernul Trudeau şi susţinerea familiei Bodnariu pentru a-şi recupera copiii.

Înfiinţarea Comisiei de Tăiat Hârtii a avut ca rezultat simplificarea relaţiei cu cetăţeanului cu administraţia, prin eliminarea unor acte care se cereau de către diverse instituţii şi prin crearea posibilităţii efectuării plăţilor către ANAF prin card bancar.

Prin programul GovITHub a fost acclerat procesul de informatizare a administraţiei centrale şi a fost creat un centru de bursieri, specialişti în domeniul IT, care lucrează la noi soluţii de informatizare.

De asemenea, a fost redus TVA la 9% pentru materia primă necesară lucrărilor agricole şi pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor şi întreţinerii culturilor.

Într-un an de mandat, Guvernul Cioloş a aprobat şi o serie de acte normative contestate de lideri politici, dar şi de o partea opiniei publice, în această categorie intrând ordonanţele care limitează numărul zilelelor de detenţie pentru deţinuţii scriitori, care plafonau tarifele RCA pentru jumătate de an, dar şi cea care schimbă din temelii sistemul de numire a managementului din spitale.

La capitolul „Restanţe” se află reforma administraţiei publice, pentru care au fost elaborate doar Strategia pentru funcţia publică şi Strategia pentru formarea profesională în administraţie şi a căror aplicare va trebui făcut de viitorul Guvern. Codul pentru Patrimoniul Naţional este o altă restanţă a guvernului Cioloş, la acest moment aflându-se în stadiul de dezbatere publică tezele prealabile Codului.

DailyBusiness
Sprijin internațional puternic pentru justiția din România. Ambasadele Occidentale transmit mesaje clare de încredere în țara noastră
Spynews
Top 3 zodii cu cel mai bun suflet! Trebuie să le ai în jurul tău în 2025
Bzi.ro
Dezvăluiri tulburătoare făcute de Alex Velea: „Au nenorocit-o psihic pe Antonia!“
Fanatik.ro
Greșeala pe care o fac majoritatea oamenilor atunci când spală șosetele. Cum să le cureți, de fapt
Capital.ro
Numerarul, în pericol. Avertisment pentru românii cu bani cash la saltea: Nu se poate amâna!
Playtech.ro
Schimbarea din apartament pentru care ai nevoie de semnătura tuturor vecinilor. Amenzile sunt uriaşe
DailyBusiness
Stenograme explozive din dosarul lui Călin Georgescu. ”Câștig sigur. Există un plan, există o strategie pe care numai eu o cunosc”
Adevarul
Trupe românești în Ucraina? Experții răspund la întrebarea esențială la care autoritățile ridică din umeri: „E un semnal că lucrurile avansează”
wowbiz.ro
Cine este femeia care și-a pierdut viața după ce a fost lovită de o bucată de gheață în Chiajna! Avea doar 35 de ani
Spynews
Cheeseburger cu bacon și maioneză de casă, după rețeta lui chef Horia Manea. Preparatul pe care trebuie să-l încerci
Spynews
Ce program are Irina Fodor la Asia Express. Răzvan Fodor, detalii importante despre competiție: „Când o sun, e deja în cursă”
Evz.ro
Bucuria se întoarce, în sfârșit, pentru 3 semne zodiacale, pe 28 februarie
Ego.ro
Cum arăta Laura Vicol, acum 10 ani. Imaginile au rămas pe internet, deși ea e acum ”alt om”
Prosport.ro
GALERIE FOTO. Apariție incendiară, într-un corset care a lăsat la vedere prea mult
kanald.ro
E oficial! Guvernul prelungește plafonarea prețurilor la energie și gaze încă 3 luni, respectiv un an
Cancan.ro
BREAKING | Un mare sportiv al României, internat în stare critică la Spitalul Universitar! „Să ne rugăm pentru sănătatea lui”
Playsport.ro
Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din gimnastică. Imaginile au scăpat pe net
Capital.ro
Decizie pentru proprietarii de mașini noi sau second-hand. Obligatoriu în termen de 30 de zile
StirileBZI
Câți bani pot să scoată românii de la bancomat în 2025. Băncile au impus noi limite!
Prosport.ro
Iubita fotbalistului, pusă pe site-urile de escorte. A avut relații doar cu milionari celebri
stirilekanald.ro
„Asta își dorește și fiica ta” Igor Cuciuc, decizie radicală la doar 3 luni de la moartea unicului său copil! Nimeni nu credea că va face asta atât de repede
Forțele Aeriene ale SUA: Modernizarea avioanelor nu este suficientă pentru viitoarele conflicte
MediaFlux
Energia electrică se scumpește cu 60%. Hidroelectrica a făcut anunțul
Shtiu.ro
Cine a inventat CNP-ul și CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Puterea.ro
„Doar Dumnezeu ne-a salvat!” – Cum am scăpat de un dezastru aviatic la Otopeni, dar riscurile de siguranță rămân