Guvernul extinde categoriile pentru care primarul Capitalei emite certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire

Guvernul precizează că a aprobat în şedinţa miercuri o Ordonanţă de urgenţă prin care se aduc clarificări referitoare la competenţa de emitere a certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire la nivelul autorităţilor administraţiilor publice locale ale municipiului Bucureşti. Practic, prin acest act normativ, se modifică art. 4 alin.(1) lit. c) şi d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

Potrivit modificării propuse, certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire vor fi emise de primarul general al municipiului Bucureşti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti, pentru executarea lucrărilor de construcţii pentru investiţii ce se realizează pe terenuri care depăşesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi/sau care se realizează în extravilan.

Primarul general va avea aceeaşi atribuţie şi pentru lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care vor fi executate la:

– clădiri, construcţii sau părţi din construcţii împreună cu instalaţiile, componentele artistice, parte integrantă din acestea, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, inclusiv la anexele acestora, precum şi alte construcţii, identificate în cadrul aceluiaşi imobil, clasate individual ca monument potrivit legii 422/2001;

Alte articole

Zboruri cu doar 25 de euro din România! În ce destinații puteți ajunge cu foarte puțini bani

28.000 de locuințe au fost vândute în doar 6 luni în București și Ilfov. Cât trebuie să scoată românii din buzunar pentru un apartament

– imobile teren şi/sau construcţii, identificate prin număr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii;

– clădiri cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentaţii de urbanism aprobate;

– imobile teren şi/sau construcţii, identificate prin număr cadastral, cuprinse în parcelările incluse în Lista monumentelor istorice.

Tot primarul general va emite documentele pentru lucrări de modernizare, reabilitare, extindere de reţele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafaţă, de transport şi distribuţie pentru: apă/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicaţii-inclusiv fibră optică, executate pe domeniul public sau privat al municipiului Bucureşti, precum şi lucrări de modernizare şi/sau reabilitare de străzi, care sunt în administrarea Consiliului General al municipiului Bucureşti.

Certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire vor fi emise de primarii sectoarelor municipiului Bucureşti pentru lucrările care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepţia celor emise de primarul general, inclusiv monumente istorice din categoria ansamblurilor şi siturilor, branşamente şi racorduri aferente reţelelor edilitare.

Guvernul susţine că aceste modificări erau necesare întrucât s-a constatat că se manifesta un blocaj funcţional la nivelul autorităţilor administraţiilor publice locale ale municipiului Bucureşti în privinţa emiterii certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire pentru imobilele situate în zonele de protecţie a monumentelor şi în perimetrele siturilor arheologice clasate ca monument istoric, pentru 85% din suprafaţa Capitalei.

„Această situaţie era cauzată de prevederile ambigue pe care le conţine Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, în ceea ce priveşte delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor (delimitarea realizată prin considerarea unei raze de 100 m de jur-împrejurul monumentului istoric, fără o delimitare topografică clară); conform aceleiaşi legi, siturile arheologice clasate ca monument istoric nu sunt delimitate topografic, nefiind clară nici amplasarea acestora şi, implicit, nici zona de protecţie„, se arată în comunicatul Guvernului.

Executivul precizează că au existat situaţii în care autorizaţii de construire pentru imobile considerate ca poziţionate în suprafaţa de protecţie generată de „raza de 100 m de jur-împrejurul monumentului istoric” au fost contestate în instanţă şi chiar anulate, în baza unor expertize topografice care au determinat situarea imobilelor la o distanţă diferită faţă de monumentul istoric decât cea apreciată de autorităţile administraţiei publice locale, instanţa considerând că autorizaţia a fost emisă fără competenţă.

„În această situaţie, emiterea de autorizaţii de construire fără competenţă au creat o insecuritate juridică a investiţiilor, fapt care a condus la refuzul autorităţilor de a mai emite aceste acte administrative. Ca urmare, s-au generat întârzieri în absorbţia de fonduri europene şi pierderi la bugetele locale, nemaifiind încasate taxele de autorizare şi nemaifiind promovate investiţii care să genereze locuri de muncă şi venituri bugetare„, mai susţine Guvernul.

Citeşte şi Sorin Chiriţă este noul administrator public al Capitalei