Teodor Viorel Meleşcanu s-a născut la 10 martie 1941, în Brad, judeţul Hunedoara, şi a urmat studii universitare la Facultatea de Drept din Bucureşti, între 1959 şi 1964, şi cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea din Bucureşti (1964-1966). Din 1973, Meleşcanu este Doctor în Drept Internaţional la Universitatea din Geneva. De asemenea, el are în prezent gradul de sublocotenent de infanterie, în retragere.
Meleşcanu şi-a început cariera diplomatică în anul 1966, când a fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe, promovând, prin examene şi concursuri, până la rangul de ambasador. Între anii 1978 şi 1985, Teodor Meleşcanu a fost detaşat ca secretar II la Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale de la Geneva.
După revoluţie, a fost subsecretar de stat, şef al Departamentului America Latină, Asia şi Africa (23 august 1990 – mai 1991) şi secretar de stat (mai 1991 – 19 noiembrie 1992). În anul 1990, Meleşcanu a fost promovat la rangul de consilier diplomatic, iar în 1992, la cel de ambasador.
El a fost ministru de Externe în Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu (1992-1996) şi ministru al Apărării în Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, în perioada aprilie 2007-decembrie 2008.
La finalul mandatului de la Apărare, Teodor Meleşcanu a dorit să le mulţumească tuturor celor care l-au ajutat la îndeplinirea mandatului la conducerea instituţiei şi a declarat că niciodată mai mult ca în această funcţie nu a avut senzaţia că îşi serveşte cu adevărat ţara.