Lucrările vor fi derulate prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, societate pe acţiuni aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar beneficiari vor fi autorităţile centrale şi locale.
Prin complex se va înţelege acele spaţii şi terenuri special amenajate pe care pot fi desfăşurate activităţi sportive şi de recreere, acoperite sau în aer liber, „inclusiv activităţi conexe”.
Conform unei hotărâri aprobate de Guvern, amplasamentele destinate construcţiilor de complexuri sportive, respectiv terenuri şi/sau construcţii, vor fi predate de către beneficiari Companiei Naţionale de Investiţii, care le va prelua pe perioada realizării investiţiei, pe bază de protocol.
În baza documentaţiilor de solicitare motivate transmise de beneficiari, CNI va redacta o listă-sinteză a complexurilor sportive propuse pentru finanţare şi o va transmite Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru a fi aprobată prin ordin al ministrului de resort, post ocupat în prezent de către vicepremierul Liviu Dragnea. Lista astfel aprobată va fi documentul care va sta la baza întocmirii listei obiectivelor de investiţii privind construcţia/finalizarea/reabilitarea de complexuri sportive şi a fundamentării alocaţiilor bugetare necesare, în vederea finanţării acestora.
Compania Naţională de Investiţii va fi cea care va iniţia procedurile de atribuire a contractelor de prestări de servicii şi de execuţie de lucrări.
După efectuarea recepţiei, la terminarea lucrărilor, CNI va preda cu titlu gratuit beneficiarului, tot pe bază de protocol, amplasamentul împreună cu obiectivul de investiţii realizat/finalizat, iar beneficiarul are obligaţia de a menţine destinaţia acestuia şi de a-l întreţine pe perioada de funcţionare.
Decizia este argumentată de Guvern prin faptul că numărul spaţiilor special amenajate destinate practicării sporturilor este insuficient în raport de necesităţile reale ale societăţii, iar pe teritoriul României nu există suficiente complexuri sportive care să corespundă standardelor internaţionale privind pregătirea sportivilor şi organizarea de competiţii internaţionale, ceea ce îi obligă pe sportivii români să evolueze în competiţiile oficiale la nivel de competitivitate redus.
În actul normativ se mai arată însă că lucrările de construcţie, finalizare şi reabilitare de complexuri sportive vor conduce la „revigorarea” societăţilor comerciale având ca principal obiect de activitate proiectarea obiectivelor de investiţii în domeniul construcţiilor şi execuţia de lucrări de construcţii şi vor atrage şi „îmbunătăţirea activităţii” tuturor societăţilor de construcţii furnizoare de materii prime şi materiale.