Guvernul şi-a angajat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Orban: „Puteţi depune şi 10 moţiuni” VIDEO

UPDATE: „Domnule prim-ministru, am înțeles argumentele dumneavoastră, îmi pare rău că, procedural, nu pot să aud și argumentele doamnei vicepremier. De ce a modificat legea de la două tururi la un tur”, a spus Marcel Ciolacu imediat după discursul premierului Ludovic Orban.

UPDATE: „Am văzut că PSD depune moțiune de cenzură. Sincer, nu înțeleg motivele. Peste 1.500 dintre primarii care au câștigat alegerile în 2016 au câștigat cu peste 50%. Poate vă e teamă că nu și-au făcut treaba cum trebuie, deși ați pompat resurse din bugetul de stat în primarii PSD?

Puteți să băgați și 10 moțiuni de cenzură, dar nu puteți să ne schimbați punctul de vedere nici al nostru, nici al celor peste 80% dintre cetățeni care vor alegeri în două tururi. Am aprobat amendamente: reprezentarea partidelor în birourile electorale, reducerea de la 90 la 60 de zile a termenului în care se poate obține viza de flotant, scăderea numărului de semnături pentru candidații independenți, nici o altă persoană nu poate staționa în secția de vot mai mult decât timpul necesar pentru vot.”, a spus Ludovic Orban.

UPDATE: Premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern din 16 ianuarie, decizia de asumare a răspunderii Guvernului pentru modificare Legii Alegerilor locale, pentru a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. 

„Guvernul a luat decizia de a-și angaja răspunderea în Parlament astfel încât să permitem fiecărei comunități să-și aleagă primarii prin majoritate de 50% plus 1 din votanți, astfel încât să oferim legitimitate.

În 1992 mecanismul de alegere a primarilor care a fost introdus practic stabilea alegerea primarilor cu 50% plus 1 și era necesară prezența la primul tur a 50% plus 1 din alegători, iar în caz contrar se repeta primul tur.

Parlamentul de imediat după Revoluție a legiferat mai aproape de exigențele democrației.

În 2012 s-a introdus alegerea prin majoritatea relativă: e ales primar cel care obține cel mai mare număr de voturi, fără a fi necesară prezența majorității alegătorilor.

Chiar dacă numărul cetățenilor nemulțumiți de un primar depășește procentul de 50%, nu pot schimba primarul: pentru că voturile nemulțumiților se distribuie la mai mulți candidați în acest sistem.

În 2016 s-au ales primari care n-au avut nici măcar 30%. Aproape 50 de candidați au fost aleși cu mai puțin de 30% din voturile cetățenilor prezenți la vot. Avem situații în care un primar a fost ales de doar 10% dintre cetățeni.

Mecanismul de alegere a primarilor trebuie să permită cetățenilor să aibă o minimă garanție asupra unei guvernări locale performante.

Mecanismul de alegeri cu 50% plus unul permite alianțe politice transparente între partide, alianțe care conferă și majorități în consiliile locale”

 

UPDATE: Liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a afirmat miercuri, la Palatul Parlamentului, că deși susține alegerea primarilor în două tururi, asumarea răspunderii Guvernului Orban pe această temă i se pare nepotrivită. El a explicat că acest lucru va duce la slăbirea parlamentarismului.

„Susținem alegerea primarilor în două tururi. Am considerat în trecut și astăzi vă spun același lucru ca nepotrivită modalitatea, adică asumarea răspunderii. De ce? Pentru că în acest fel, este evident că este scurtcircuitată instituția care este destinată dezbaterii democratice și modificării și adoptării legilor, adică Parlamentul, care este singura instituție democratică a țării. Acest lucru duce la slăbirea parlamentarismului și este un lucru pe care îl regret. Practica asumării răspunderii trebuie să fie una extrem de rară și de bine cântărită”, a spus Tăriceanu.

Parlamentul se reuneşte miercuri, în şedinţă comună extraordinară, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Parlamentarii au avut termen până luni să depună amendamente la proiect, care ulterior au fost transmise Guvernului.

* USR a depus 10 amendamente la proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, printre care eliminarea prevederii potrivit căreia cetăţenii care au viză de flotant de mai puţin de 90 de zile nu pot vota în localitatea respectivă.

Astfel, USR solicită eliminarea articolului care prevede că „persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile”. În prezent, în legea în vigoare, termenul este de 45 de zile.

Un alt amendament al USR se referă la diminuarea procentului de semnături necesare pentru înscrierea candidaturilor în alegeri, astfel încât acesta să fie de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, faţă de minimum 1% cum este în prezent. „Atunci când numărul de semnături este prea mare, aceasta se transformă într-o veritabilă barieră în calea candidaţilor independenţi şi a partidelor”, consideră USR.

USR mai propune amendamente care modifică procedura de acreditare a observatorilor interni şi internaţionali la alegeri.

„La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista – în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii – candidaţii, persoanele acreditate, definite conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi membrii birourilor electorale ierarhic superioare. Nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Acreditarea observatorilor interni şi internaţionali se face conform art. 89 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pot fi desemnaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite cu cel puţin şase luni înaintea datei alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizaţii trebuie să fie cetăţeni cu drept de vot şi nu pot fi membri ai vreunui partid politic”, conform amendamentelor depuse de USR.

De asemenea, USR mai propune un amendament privind revenirea la organizarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean în 2 tururi de scrutin. În cel de-al doilea tur s-ar califica acei candidaţi care au ocupat primele două poziţii în primul tur, cu excepţia situaţiei în care unul dintre aceştia a obţinut deja 50% plus unu dintre voturi, potrivit propunerii Uniunii Salvaţi România.

* Printre amendamentele depuse de ALDE se numără şi cel care prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene să se aleagă prin vot indirect de către consiliile judeţene. În forma propusă de Guvern se prevede că preşedinţii consiliilor judeţene se aleg „pe circumscripţiile electorale prin scrutin uninominal”.

Un alt amendament propus de ALDE prevede că persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul pe lista „permanentă” şi nu pe cea „suplimentară”, cum se prevedea în forma Guvernului.

* PSD a anunţat că va depune moţiune de cenzură, alături de UDMR.

„Se încalcă o linie roşie a democraţiei şi acest lucru nu este permis nimănui, indiferent de jocurile politice şi de socotelile politice pe cine avantajează aceste legi. Aceste legi trebuie să fie predictibile, trebuie discutate conform deciziei CCR şi recomandărilor Comisiei de le Veneţia, cu şase luni sau un an de zile înainte. În acest moment, depunem moţiunea, părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, este că va trece această moţiune”, a precizat recent preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a declarat că vineri va trebui depusă moţiunea de cenzură, după angajarea răspunderii Guvernului. El a menţionat că social-democraţii nu vor face amendamente la acest proiect.

„Avem numărul de semnături pentru a fi depusă şi avem şi numărul de voturi, cred eu, pentru a adopta această moţiune de cenzură şi pentru a demite Guvernul Orban, atât pentru încălcarea acestor reguli democratice, cât şi pentru incompetenţa de care a dat dovadă în aceste trei luni. (…) Cred că nu depunem niciun amendament, pentru că singurul amendament ar putea fi să retragă tot proiectul”, a arătat Simonis.