Guvernul modifică ordonanţa-trenuleţ. Se măresc salariile şi se aprobă sporurile

Guvernul începe să se răzgândească vizavi de ordonanța-trenuleț, prin care a înghețat salariile și pensiile și a anulat sporurile bugetarilor. După protestele polițistilor, dar și ale angajațior Metrorex, executivul e pe cale să facă un pas înapoi și să-și reconsidere deciziile pentru unele dintre instituții.

Ordonanța-trenuleț va deveni efectivă în două săptămâni, însă nu în forma vehiculată până acum. Se pare că protestele angajaților din mai multe sectoare au speriat Guvernul, care a decis să nu mai aplice tuturor măsurile de austeritate.

Principalii vizați de aceste modificări vor fi polițiștii, cei cărora li se vor plăti orele suplimentare. De modificarea ordonanței vor beneficia, cel mai probabil, și angajații Metrorex, cărora li s-au anulat majorările salariale promise pentru începutul anului.

Noi locuri de muncă disponibile pentru români în 2025. Se caută angajați în construcţii, învăţământ, sănătate, curierat, comerţ şi transporturi

Alte articole

Guvernul acordă 100 de euro românilor. Banii intră anul acesta, direct pe card

Guvernul a luat aproape 1 miliard de lei de la bănci în 2024 prin taxa suplimentară. Ce se întâmplă în 2025

Sindicaliștii de la metrou amenință cu greva generală, lucru ce ar paraliza complet Bucureștiul. De asemenea, instituțiilor și companiilor de stat care au raportat profit pe anul 2024 li se va permite acordarea de sporuri. Și în sistemul militar vor fi acordate o serie de facitități.

Cu toate acestea, ieri, ministrul Finanțelor a declarat că nu va susține o majorare a subvenției acordate Metrorex pentru creșterea salariilor angajaților companiei.

Tanczos Barna a spus că o companie profitabilă poate lua în considerare creșteri salariale, însă una care solicită subvenții nu poate beneficia de această măsură.

Veste bună pentru bugetari, cum se ocoleşte „ordonanţa-trenuleţ” în multe instituţii de stat

Ministrul a subliniat că nu vor exista niciun fel de derogări în ceea ce privește ordonanța-trenuleț.

Pe de altă parte, Federația Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR) a cerut acordarea unei contribuții suplimentare pentru condițiile speciale de muncă, iar ceferiștii sunt hotărâți să oprească activitatea în cazul în care cererile lor nu vor fi luate în seamă.

De altfel, FSTFR organizează mâine, 14 februarie, un miting de protest în Piaţa Victoriei, între orele 13:00 – 16:00, la care pot participa toţi ceferiştii nemulţumiţi de ordonanţa-trenuleţ.

„Bugetarii de lux”, scutitiţi de austeritatea Ordonanţei-trenuleţ. Spor de 1.050 de lei pentru angajaţii de la Metrorex după „excesul de zel”

Guvernul acţionează arbitrar! Veste bună pentru bugetari, cum se ocoleşte „ordonanţa-trenuleţ” în multe instituţii de stat

Deşi anul 2025 a început cu anunţarea unor viitoare concedieri în aparatul de stat, luna ianuarie a venit cu aproape 900 de locuri de muncă disponibile pentru bugetari.

Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învăţământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piaţă, potrivit datelor Jobradar24.ro.

A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziţii deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcţii de sănătate. Guvernul a fost, cel puţin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante.

„2025 a început cu un sentiment de îngrijorare venit din zona bugetară, în special după reducerile de cheltuieli cu personalul, precum şi concedierile anunţate pentru sectorul energetic, Senat sau Camera Deputaţilor. Asta în timp ce sectoare precum sănătatea, educaţia, Ministerul de Interne şi Apărarea vor face excepţie de la aceste măsuri. De altfel, anvelopa salarială bugetată pentru 2025 în sectorul de stat este uşor crescută faţă de anul trecut, respectiv cu 1% mai mare”, spune Bogdan Badea, CEO în cadrul eJobs.

ORDIN de ultimă oră la Ministerul Muncii. Se dau 7.000 de lei pe lună timp de 36 de luni şi un job stabil!

Datele mai arată că Bucureştiul domină clasamentul naţional al angajărilor la stat, cu 160 de joburi deschise pentru candidaţi. Clujul ocupă locul al doilea, cu 59 de joburi postate de instituţiile publice, urmat de Iaşi, Constanţa şi Prahova. Cel mai puţin s-a angajat în judeţele Ialomiţa, Covasna, Bihor, Arad sau Mureş. În fiecare dintre acestea, instituţiile de stat au avut deschise mai puţin de 10 poziţii pe tot parcursul lunii ianuarie.

„Mai mult de jumătate dintre joburile disponibile s-au adresat candidaţilor din segmentul white collar, adică acei candidaţi care au studii superioare. 175 de joburi au fost pentru candidaţii blue collar (fără studii superioare) şi 130 pentru grey collar. Acestea din urmă se referă la ocupaţii care combină atât aspecte ale muncii de birou (specifice segmentului white collar), cât şi ale muncii fizice (specifice segmentului blue collar)”, mai spune Bogdan Badea.

1,3 milioane de bugetari în România

Una dintre specificităţile aparatului de stat este legată de tipul contractelor încheiate cu angajaţii, respectiv aproape 90% dintre contracte sunt permanente. Numărul celor temporare este de aproximativ 110.

Schimbarea anunţată de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Angajaţii şi pensionarii care vor putea beneficia de bani de la guvern

„Statul a fost dintotdeauna unul dintre cei mai atrăgători angajatori pentru candidaţi, nu doar pentru că avea multe locuri disponibile, ci şi pentru că era considerat un loc stabil, cu salarii care creşteau anual şi fără o presiune la fel de mare precum în mediul privat. Cu toate acestea, observăm o tranziţie de atenţie către sectorul privat, în special în rândul candidaţilor foarte tineri”, subliniază Bogdan Badea. Dacă instituţiile publice au avut aproape 900 de poziţii deschise în luna ianuarie, angajatorii din mediul privat au postat 23.000 de joburi pe eJobs.ro. Domeniile cu cea mai mare nevoie de andidaţi au fost retail, servicii, industria alimentară, call center / BPO, turism şi transport / logistică.

În prezent, circa 1,3 milioane de români lucrează în instituţiile de stat. În Administraţia Publică Centrală sunt angajaţi 64% din totalul bugetarilor, iar în administraţia locală restul de 36%. Spre comparaţie, aproape 4,2 milioane de oameni sunt angajaţi în sectorul privat, ceea ce înseamnă că 23% din totalul angajaţilor din România sunt în sectorul public şi 77% lucrează pentru companii private.