Guvernul sârb a dat undă verde semnării acordului cu Kosovo

Guvernul sârb a aprobat luni semnarea acordului în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo, parafat la 19 aprilie sub egida Uniunii Europene (UE), după 14 ani de la războiul sârbo-kosovar şi cinci ani de la independenţa proclamată de fosta sa provincie de sud, relatează AFP, citat de Mediafax.

Belgradul „a acceptat primul acord privind principiile ce reglementează normalizarea relaţiilor, care este rezultatul dialogului cu Kosovo, la Bruxelles. Guvernul a ordonat miniştrilor (…) să adopte măsurile necesare pentru a aplica acordul şi a continua aplicarea acordurilor deja existente cu repezentanţii instituţiilor de la Priştina”, se arată într-un comunicat emis de cabinetul premierului Iviţa Dacici.

Parlamentul sârb urmează să se pronunţe în timpul săptămânii în privinţa acordului, dar coaliţia aflată la putere dispune de o majoritate confortabilă şi nu ar urma să întâmpine obstacole.

La Priştina, în cursul nopţii, Parlamentul a adoptat o rezoluţie în care îşi afirmă „sprijinul şi aprobă acordul privind normalizarea relaţiilor” între Kosovo şi Serbia.

Aceste anunţuri au intervenit în timp ce miniştrii Uniunii Europene (UE) însărcinaţi cu Afaceri Europene se reunesc la Luxemburg pentru a discuta între altele despre rapoarte ale Comisiei Europene (CE) cu privire la Serbia şi Kosovo.

Serbia doreşte ca Bruxelles-ul să stabilească rapid o dată pentru a începe negocierile în vederea aderării la UE, condiţionată de un acord cu fostul inamic.

Acordul vizează gradul de autonomie acordat celor 40.000 de sârbi din nordul acestui teritoriu.

Cele 15 puncte ale textului nu au fost făcute publice de UE, dar, potrivit unei versiuni neoficiale apărute în presa kosovară, sârbii vor numi şeful poliţiei regionale şi vor administra tribunalele acolo unde sunt majoritari, totul „funcţionând în cadrul instituţiilor legale ale Kosovo”.

Aceste soluţii sunt mulţumitoare pentru Belgrad, dar inadmisibile pentru comunitatea sârbă minoritară din Kosovo, unde cei aproximativ 1,8 milioane de locuitori sunt în proporţie de 90% albanezi.

Sârbii din nordul Kosovo urmau să manifesteze la Kosovska Mitroviţa, la ora 10.00 GMT (13.00, ora României), în semn de protest faţă de acord şi pentru a anunţa că regiunea frontalieră cu Serbia, unde sunt majoritari şi scapă de sub controlul Priştinei, „va fi întotdeauna o parte a Serbiei”.

Sâmbătă, premierul kosovar, Hashim Thaci i-a încurajat „să nu aibă frică de acord şi instituţiile din Kosovo” şi le-a promis „noi oportunităţi pentru investiţii, dezvoltare, locuri de muncă şi crearea unui mediu democratic şi multietnic”.

„Acordul este în interesul Kosovo, Serbiei şi, în special, în interesul sârbilor din nordul” teritoriului, a dat asigurări Thaci.

O campanie NATO de raiduri aeriene, efectuată în primăvara anului 1999, a alungat forţele sârbe din Kosovo şi a pus capăt represiunii pe care o conducea împotriva gherilei şi populaţiei civile. Nouă ani mai târziu, sprijinită de Statele Unite şi majoritatea ţărilor membre UE, Priştina îşi proclama independenţa, dar Belgrad refuză în continuare să o recunoască.

Principalii actori, aflaţi în prezent la putere la Priştina şi Belgrad şi la originea acordului semnat sub presiunea UE, au participat la războiul încheiat în urmă cu 14 ani.

Premierul kosovar a fost liderul gherilei, în timp ce omologul sârb a fost purtătorul de cuvânt al fostului lider sârb Slobodan Miloşevici, decedat în 2006 în închisoarea Tribunalului Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, care îl judeca pentru responsabilitatea sa în conflictele ce au dezbinat Balcanii în anii ’90.

Preşedintele sârb Tomislav Nikolici şi actualul număr doi al Guvernului, foarte influentul Aleksandar Vucici, erau respectiv vicepremier şi ministru de Informaţii sub regimul lui Miloşevici.

Premierii din Serbia şi Kosovo au ajuns la un acord pentru normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Priştina, cu ocazia întrevederii de la Bruxelles, ceea ce a constituit o premieră istorică.

Acordul care prevede normalizarea relaţiilor cu Kosovo, parafat la 19 aprilie sub egida Uniunii Europene (UE), după 14 ani de la războiul sârbo-kosovar şi cinci ani de la independenţa proclamată de fosta sa provincie de sud.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că România trebuie să meargă alături de familia europeană, referitor la solicitarea Parlamentului European de a fi recunoscută independenţa Kosovo.

Plenul Parlamentului European a aprobat joi, cu o largă majoritate, o rezoluţie prin care le solicită celor cinci ţări membre UE care nu au recunoscut încă independenţa Kosovo, printre care şi România, să facă acest lucru.

Cele cinci din cele 27 de state membre UE care nu recunosc independenţa Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Slovacia şi Republica Cipru.

În februarie 2013, Kosovo a sărbătorit cinci ani de la declararea independenţei.