Guvernul se reuneşte în şedinţă extraordinară pentru a dezbate măsurile fiscale anunţate pentru anul 2018

Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a prezentat, pe 26 octombrie, măsurile pe care Guvernul intenţionează să le aplice din 2018, printre care instituirea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro şi tranferul unor contribuţii în contul angajatului.

”Am să încep cu una din cele mai importante măsuri – scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10%, nu doar pe veniturile de salarii, ci şi pentru alte venituri, cum ar fi cele din pensii, chirii, dobânzi, activităţi agricole. Astfel, avem azi 4,85 de milioane de salariaţi care vor plăti un impozit mai mic pe veniturile din salarii. Sunt 10 milioane de români care au depozite bancare şi care vor plăti, astfel, un impozit mic pe dobânzi. Sunt peste 250.000 de pensionari care au pensii mai mari de 2000 de lei şi care vor plăti un impozit redus pe suma care depăşeşte acest prag de 2000 de lei. Sunt peste 500.000 de cetăţeni care vor plîăti un impozit mai mic pe veniturile din activităţile independente sau din drepturi de autor, inclusiv o mare parte dintre jurnalişti. Toţi românii care au închiriat o locuinţă, un teren sau alte bunuri vor plăti, de asemenea, un impozit redus pe chiria primită. De asemenea, toţi românii şi firmele care desfăşoară activităţi agricole vor plăti un impozit redus de 10% pentru veniturile obţinute”, a anunţat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa.

El a mai spus că se prevede creşterea cu 60% a deducerilor personale pentru românii cu salarii mici, ceea ce înseamnă că aceştia vor rămâne cu mai mulţi bani în mână după aplicarea taxelor şi impozitelor. ”Pentru cei cu salariul minim suma scutită de impozit va creşte de la 300 de lei la 510 lei, iar în cazul celor care au copii sau alte persoane în întreţinere se mai adaugă o sumă de 160 de lei pentru fiecare copil, faţă de 100 de lei în prezent”, a adăugat Mişa.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: Dacă aplicăm măsurile anunţate de guvern la salariul mediu net de 2.335 lei, salariatul câştigă fix 3 lei

Alte articole

Klaus Iohannis, după intrarea României în programul Visa Waiver: ”Această reușită va determina dezvoltarea și mai dinamică a relațiilor noastre bilaterale”

CTP îl acuză pe Klaus Iohannis că vrea să îi ofere România pe tavă lui Donald Trump: „Mă gândesc să vă vând țara” / „Nu e scumpă, vă fac și reducere”

O altă măsură anunţată de ministrul de Finanţe a fost reducerea contribuţiilor sociale şi creşterea acestora în dreptul salariaţilor. ”Contribuţiile scad cu 2 puncte procentuale. Din totalul contribuţiilor de la 39,25 plătite azi şla un salariu brut se vor reduce şi vor ajunge la 37,25%. Asta înseamnă mai multe contribuţii în contul salariatului. Din totalul de 22,75% contribuţii plătite în dreptul firmei 20 de puncte procentuale trec în dreptul salariatului. În totalul din salariul brut 35% vor fi contribuţii plătite de angajator în numele salariatului. Deci vor fi mai mulţi bani pentru pensie şi sănătate pentru angajat. Contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75%, după transferul de 20% la salariat, scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente, concediu medical, creanţe salariale. Toate acestea vor fi cuprinse într-o singură contribuţie care se va numi «contribuţie asiguratoare pentru muncă»”, a mai anunţat ministrul de Finanţe.

De asemenea, Mişa a mai spus că va fi redus numărul de contribuţii plătite în prezent de salariat şi angajator, de la nouă la trei – contribuţia pentru pensie – CAS, plătită pentru salariat, contribuţia pentru sănătate – CASS, plătită pentru salariat, precum şi contribuţia asiguratoare pentru muncă, suportată de angajator.

”Scad contribuţiile pentru condiţiile de pensie, pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă. Astfel, CAS pentru condiţii deosebite de muncă scade de la 31,3% la 29%, cu minus 2,3%. CAS pentru condiţii speciale de muncă scade de la 36,3% la 33%, cu 3,3 puncte procentuale. O altă măsură din Codul Fiscal – românii care desfăşoară activităţi independente, de exemplu medicii, avocaţii, notarii, jurnaliştii, scriitorii, artiştii, nu vor mai plăti contribuţii sociale raportate la sumele obţinute din aceste activităţi. Aceste contribuţii se vor calcula la nivelul salariului minim pe economie”, a continuat Mişa.

El a precizat că vor fi şi măsuri pentru încurajarea mediului de afaceri. ”Pentru 450.000 de firme care au o cifra de afaceri de sub un milion de euro se va institui un impozit de doar 1% pe cifra de afaceri, faţă de impozitul de 16% pe profit, cât se plăteşte în prezent”, a mai spus ministrul Mişa.

A doua zi după anunţul lui Mişa, reprezentanţii patronatelor reuniţi în Coaliţia pentru Dezvoltarea României au convenit cu premierul Mihai Tudose ca măsurile bugetar fiscale anunţate de Executiv să nu fie aprobate în următoarea şedinţă de guvern, ci să fie amânată, deoarece există tensiune deoarece intenţia a fost anunţată ”peste noapte şi cu implementare peste două luni”.

”Am discutat despre principii aici, pentru că noi nu am fost pregătiţi cu lucruri foarte concrete şi cu calcule făcute azi-noapte. Am discutat despre necesitatea predictibilităţii, despre îngrijorarea mediul de afaceri şi despre tensiune din mediul de afaceri atunci când se anunţă lucrurile şi peste noapte şi cu implementare peste două luni. Am convenit ca toate măsurile să nu intre în următoarea şedinţă de guvern de miercuri, să mai avem timp o săptămână pentru discuţii, pentru şlefuiri şi pentru calcule şi să fie o şedinţă de guvern specială pentru aceste măsuri, vinerea viitoare”, a declarat Dragos Anastasiu, reprezentant al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR).

Miercuri, CDR şi-a făcut public punctul de vedere faţă de intenţiile Guvernului precizând că nu va susţine măsurile fiscale propuse, întrucât acestea nu trebuie adoptate în grabă, şi cere oprirea „terapiei de şoc”.

„Propunem Guvernului să luăm o pauză de 3-5-6 luni, cât e nevoie, ca să ajungem la un consens, iar după aceea să nu mai schimbăm nimic în regimul fiscal timp de cel puţin trei ani. Nimic nu ne grăbeşte, suntem pe creştere economică şi nu avem date sau informaţii că ar veni vreo criză în viitorul apropiat. Nu avem motive de hei-rupisme, haideţi să nu repetăm experienţele din 2010”, a declarat Dragoş Anastasiu, preşedintele CDR.

„Opriţi terapia de şoc”, a spus şi Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care a amintit că şi consilierul guvernamental Cristian Socol a propus „un pas lateral” faţă de aceste măsuri.

La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că a avut o discuţie cu reprezentanţii Executivului legat de măsurile fiscale şi fiecare a rămas pe poziţia sa, însă a avrtizat public Guvernul să nu bage ţara într-o aventură economică.

„Avertizez decidenţii politici să judece clar la rece ca să nu bage România într- aventură economică fiscal-bugetară cu final trist (…) Comisia Europeană, nu cum cineva a spus la viteză că cineva din Reprezentanţă, a demarat procedura de deviaţie semnificativă, adică în privinţa comportamentului fiscal am cam luat-o pe arătură, am pierdut ce se numeşte predictibilitate şi sustenabilitate (…)Solicit coaliţiei aflate la guvernare PSD şi ALDE să dea dovadă de responsabilitate şi să renunţe la această politică fiscală care generează incertitudine şi neîncredere, iar în legătură cu măsurile economice, recomand prudenţă la nivel politic şi guvernamental fiindcă nu îmi doresc o politică de azi pe mâine”, a declarat Klaus Iohannis.

Şeful statului a făcut referire şi la măsurile legate de transferul contribuţiile sociale de la angajator la angajat şi reducerea impozitului pe venit, spunând că la un calcul simplu, mult-anunţatele creşteri la salarii sunt de fapt o sumă de 3 lei pentru un angajat.

„O analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve. Coaliţia de guvernare spune că transferă contribuţiile, dar vine cu acea nouă taxă de solidaritate sau ceva similar de 2,25% care rămâne la angajator. Păi ori transferăm, ori nu transferăm. (…) Calculul este în regulă, bine că e şi o creştere de 3 lei, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români, că în realitate vor fi sectoate întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri şi putem să ne întrebăm cui foloseşte ţopăiala fiscală. Românilor nu”,a mai spus Iohannis.

Şeful statului a imputat Executivului şi scăderea nivelului investiţiilor publice. „Acum câteva luni când am investit acest guvern am avut o solicitare simplă şi clară. I-am rugat să termine cu ţopăială fiscal-bugetară. Nu s-a întâmplat chiar aşa. (…) România traversează o perioadă de creştere economică. În sine e o veste bună, creşterea economică record în UE. Această creştere are vulnerabilităţi care trebuie cunoscute. Creşterea se bazează pe consum şi astfel de creştere nu este văzută ca o creştere sustenabilă. Lipseşte o parte esenţială pentru a avea o creştere sănătoasă. Lipseşte partea de investiţii. Lipsa lor este un semnal îngrijorător şi nu doar de lipsa investiţiilor în economia privată, investiţiile au scăzut semnificativ, cu 20%, vorbesc de semestrul I. Au scăzut investiţiile publice, care au un rol important în echilibrarea României, minus peste 20%. Nici anul trecut nu au fost chiar grozave”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele Iohannis a mai spus, în legătură cu veniturile fiscale, că suntem într-o situaţie „ciudată”. „Fac declaraţiile de azi fiindcă acest pachet nu este clamata revoluţie fiscală şi cred că se va transforma într-o bulversare fiscală”.

„Economia creşte şi veniturile fiscale scad, în loc să avem mai mulţi bani la buget, culmea, avem mai puţini bani la buget. În acest an colectarea a ajuns la un minim istoric de 25 ceva la sută din PIB, faţă de cât ne-am propus, 35%. Avem un adevărat paradox, avem o creştere record a PIB-ului şi tot o creştere record a datoriei. Guvernul se comportă ca un om care câştigă tot mai mult, dar împrumută mai mult de la bănci şi lasă datoria în baza copiilor şi a nepoţilor. Este un comportament contraproductiv care nu trebuie să ne încurajeze să continuăm”, a mai spus Iohannis.

Întrebat dacă intenţionează să participe la şedinţa de Guvern de vineri, Klaus Iohannis a răspuns negativ.