Guvernul solicită înfiinţarea unui comitet condus de Mugur Isărescu, pentru menţinerea stabilităţii financiare

Președintele Comitetului va fi guvernatorul BNR. Organismul decizional al Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială va fi Consiliul general, format din nouă membri, respectiv: gvernatorul, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori și economistul-șef ai Băncii Naționale a României; președintele și prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, doi reprezentanți ai Guvernului, desemnați de primul-ministru.

De asemenea, directorul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar, instituție cu responsabilități în procesul de soluționare a situației instituțiilor de credit aflate în dificultate, va participa la ședințele Comitetului, fără a avea drept de vot.

Deciziile Consiliului general sunt adoptate cu majoritatea voturilor exprimate, iar, în caz de egalitate de voturi, președintele are vot decisiv.

Membrii Consiliului general nu vor fi remunerați pentru activitatea desfășurată.

Alte articole

Vești proaste pentru români. Guvernul pregătește noi creșteri de taxe

BNR a cotat aurul la un nivel record. Boom şi pe plan mondial

Obiectivul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială este de a contribui la apărarea stabilității financiare, inclusiv prin consolidarea capacității sistemului financiar de a rezista la șocuri și prin diminuarea acumulării de riscuri sistemice, asigurând o contribuție sustenabilă a sistemului financiar la creșterea economică. În îndeplinirea obiectivului său, Comitetul și membrii Consiliului general nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea niciunei autorități, instituții sau organism public ori privat. Această structură inter-instituțională va avea calitatea de autoritate macroprudențială, în sensul Recomandării CERS/2011/3.

De asemenea, proiectul de lege stipulează obligativitatea menținerii independenței BNR, conform art.130 din Tratatul privind funcționarea UE, în ceea ce privește deciziile privind politica macroprudențială.

Principalele atribuții ale Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială vizează:

elaborarea strategiei privind politica macroprudențială;
colectarea și analiza informațiilor, precum și identificarea, monitorizarea și analiza riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare;
identificarea instituțiilor și structurilor sistemului financiar relevante din punct de vedere sistemic;
emiterea de recomandări și avertizări în vederea prevenirii sau diminuării riscurilor sistemice la adresa stabilității sistemului financiar național și monitorizarea implementării acestora;
emiterea de recomandări sau avertizări pentru asigurarea implementării recomandărilor sau avertismentelor Comitetului European pentru Risc Sistemic;
monitorizarea implementării recomandărilor Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) și a măsurilor adoptate la nivel național ca urmare a recomandărilor și avertizărilor emise de CERS
emiterea de recomandări pentru asigurarea punerii în aplicare la nivel național a regulamentelor, deciziilor, recomandărilor, orientărilor, ghidurilor emise în domeniul supravegherii macroprudențiale, adoptate la nivelul UE
emiterea de opinii consultative în domeniul său de competență.

În plus față de aceste atribuții, Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială va avea responsabilități și în ceea ce privește coordonarea gestiunii crizelor financiare în sensul emiterii de recomandări în vederea stabilirii măsurilor necesare pentru reducerea riscului de contaminare în cazul în care unul sau mai mulți participanți la sistemul financiar se confruntă cu dificultăți care au impact sistemic, precum și a monitorizării implementării acestora.

Destinatarii recomandărilor Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială sunt fie BNR și ASF, în calitate de autorități de supraveghere financiară sectorială, fie Guvernul României. În urma primirii unor astfel de recomandări sau avertizări, destinatarii au obligația, potrivit proiectului de act normativ, să adopte măsurile recomandate sau să întreprindă acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați, inclusiv în sensul emiterii de reglementări.

Comitetul publică anual un raport de activitate, pe care președintele Comitetului îl prezintă Parlamentului României până la data de 30 iunie a anului următor.

Proiectul de act normativ are un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, întrucât stabilitatea financiară asigură un cadru economic prielnic implementării strategiilor de afaceri, diminuând probabilitatea apariţiei factorilor economici exogeni cu impact negativ. O politică macroprudenţială eficientă contribuie la diminuarea probabilităţii de apariţie a crizelor financiare.

Menţinerea stabilităţii financiare şi implicit a unui cadru macroeconomic stabil, are un impact pozitiv prin reducerea magnitudinii etapelor de creştere economică redusă sau negativă, diminuarea şomajului, asigurarea accesului la finanţare.