UPDATE Proiectul Codului Administrativ este publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării pe data de 6 iulie, când a fost lansat în dezbatere publică.
Însă ideea conceperii unui Cod Administrativ este mai veche, de pe vremea Guvernului Cioloş, care a iniţiat un astfel de proiect. Ministerul Dezvoltării din timpul guvernării Cioloş a lansat în dezbatere publică un proiect de Cod Administrativ pe 8 noiembrie 2016.
Proiectul Guvernului Cioloş este în linii mari acelaşi: conţine condiţiile de a fi ministru care se regăsesc şi în proiectul lansat de Guvernul Tudose, respectiv prevede posibilitatea ca o persoană condamnată şi reabilitată să să facă partre din guvern.
Art. 22: Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, şi nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45alin. (1).
Doar termenul de abrogare a Legii 90/2001 este sensibil mai mare, şase luni, faţă de trei zile, cât apare în varianta Tudose:
Art. 662: În termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abrogă următoarele acte normative:
Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial.
UPDATE Premierul Mihai Tudose „nu are pe masă” şi nu intenţionează modificarea Legii 90/2001 pentru a permite persoanelor care au fost condamnate penal să facă parte din Guvern, au declarat miercuri, pentru Mediafax, surse apropiate şefului Executivului.
„Pe masa premierului nu există niciun proiect de modificare a Legii 90/2001 (care interzice persoanelor care au fost condamnate penal să fie membri ai Guvernului – n.r.). Totul va fi transparent, aşa cum a şi promis la Bruxelles, la întâlnirea cu liderii europeni”, au declarat, pentru Mediafax, surse apropiate prim-ministrului Tudose.
UPDATE Un proiect de lege pregătit de Guvernul Tudose abrogă Legea 90/2001, care interzice unei persoane condamnate penal să fie membru al Guvernului. Modificarea propusă de actualul Cabinet va excepta de la această interdicție persoanele care s-au reabilitat, arată Profit.ro.
Modificarea legislaţiei astfel încât să poată fi membri ai Guvernului inclusiv persoanele condamnate definitiv şi reabilitate face parte din proiectul de Cod Administrativ, document care va reglemanta cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, aflat în pregătire la guvern.
Proiectul viitorului Cod Administrativ, obţinut de Economica.net, prevede la art. 17 care sunt condiţiile pentru ocuparea poziţiei de membru al guvernului:
„Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară; b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea„.
Faţă de legislaţia actuală, este introdusă formula „cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Potrivit legislaţiei în vigoare, Legea 90/2001, art. 2, „Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003″.
De asemenea, proiectul de Cod Administrativ prevede explicit, la final, că la intrarea sa în vigoare actuala Lege 90/2001 va fi abrogată.
Art. 651, alin. 2, lit c
În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului Cod se abrogă următoarele acte normative:
Legea nr. 90/2001 pentru organizarea şi funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare.
Problema neconstituționalității Legii 90/2001 a fost ridicată după ce PSD a câștigat alegerile legislative, la finele anului trecut. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, este în imposibilitatea de a ocupa fotoliul de prim-ministru ca urmare a condamnării sale definitive, în aprilie 2016, la 2 ani de închisoare cu suspendare, în dosarul referendumului de suspendare a președintelui Băsescu, fiind găsit vinovat de folosirea influenței sau a autorității în scopul obținerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Având în vedere că, după cei doi ani de condamnare cu suspendare, Liviu Dragnea are și o perioadă de probă de 3 ani în care nu poate suferi vreo altă condamnare, reabilitarea liderului actual al PSD poate surveni abia în 2021 în cazul în care între timp nu intervine o amnistie.
Proiectul de lege elaborat de Guvernul Tudose va fi însă trimis spre aprobare Parlamentului, care poate modifica prevederea respectivă și introduce alte condiții.
După alegerile parlamentare, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a sesizat Legea la Curtea Constituțională, care, deși a respins ca inadmisibilă sesizarea prin majoritatea membrilor săi, a arătat că persoanele condamnate penal pot deveni membri ai Guvernului dacă le-a expirat condamnarea, au fost reabilitate sau amnistiate.
Curtea a stabilt că sintagma „nu au suferit condamnări penale” încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa sau sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă.