Gyorgy Frunda a declarat, la RFI, că proiectul PSD privind arestul nu e necesar, pentru că normele există deja şi trebuie doar aplicate.
„Nu cred că este necesar un astfel de proiect. Modalităţile de arestare sunt stabilite clar atât în convenţiile internaţionale, cât şi în procedura penală română şi în doctrina constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Pur şi simplu ar trebui respectate aceste norme. Ar trebui respectate cazurile de arestare şi tratamentul la care este supus cel care este arestat preventiv sau reţinut de către organele de urmărire.
Acestea ar trebui în momentul reţinerii, arestării, să nu-l lase în cătuşe liber pe stradă pe cel împricinuit, ci să-l pună într-o maşină în curtea instituţiei şi să-l ducă în sediul Poliţiei Capitalei, dacă vorbim de Bucureşti. Această execuţie mediatică, discreditarea umană, umilirea celor reţinuţi şi arestaţi este în contradictoriu cu toate normele europene şi nu se practică în nici unul din statele Europei. Dacă aceste persoane vor ataca statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în mod cert vor câştiga”, a spus Gyotgy Frunda.
Pe de altă parte, consilierul onorific al premierului consideră „inacceptabil ca Direcţia Naţională Anticorupţie, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de multe ori să încerce să influenţeze decizia politică”. „Potrivit Constituţiei României, avem trei puteri în stat, care se echilibrează în activitatea lor, dar care trebuie să-şi respecte domeniile de activitate. Nu este treaba DNA să se pronunţe printr-un comunicat asupra a ceea ce vrea să facă Parlamentul.
Parlamentul are dreptul să se pronunţe sau să modifice legea, indiferent dacă acest lucru place sau nu place procurorilor sau judecătorilor (…) Abia când proiectul este pe masă, este bine să aibă loc o dezbatere cât mai largă, cu ascultarea tuturor instituţiilor care sunt implicate şi care au ceva de spus în această cauză”.
Gyorgy Frunda a mai spus Parlamentul nu este un duşman al justiţiei. „A prezenta Parlamentul ca un duşman al justiţiei, care blochează peste măsură accesul justiţiei la suspecţi învinuiţi, pentru a-i trimite în judecată, nu este adevărat. Pe de altă parte, greşeşte şi Parlamentul. Cred că nu poţi să aplici unităţi de măsură diferite atunci când se cere arestarea unor miniştri parlamentari.
În funcţie de ceea ce prevăd dosarele care sunt trimise la Parlament, Parlamentul poate să dispună arestarea sau nearestarea persoanei în cauză, cu obligaţia de a face publice motivele de ce se opune atunci când se opune unei astfel de arestări, că nu sunt probe, că există o presiune politică şi aşa mai departe. Aşa se face şi în alte ţări”, a spus UDMR-istul.